- Ţara Haţegului a fost centrul vieţii spirituale a dacilor. Aici a fost unul dintre focarele de formare a poporului român, a limbii române şi a societăţii medievale româneşti; şi tot aici se întâlnesc numeroase monumente arhitectonice, religioase şi laice, originale. Explicaţia pentru o concentrare atât de mare de obiective istorice şi culturale trebuie căutată în natura excepţional de frumoasă şi de darnică a Ţării Haţegului -
Parcul Naţional Retezat
Locurile bune atrag oamenii şi îi ajută să se dezvolte ca societate. Societăţile bune, când ajung la un anumit nivel de dezvoltare (mai ales culturală, dar şi materială), mulţumesc locului care le-a ajutat şi îl protejează prin lege. Aşa apar rezervaţiile naturale, încheiere armonioasă a ciclului natură-societate, care permite naturii să se regenereze şi astfel să ajute şi alte societăţi să se dezvolte.
"Adevărată capodoperă a naturii", cum îl numea geograful Ion Conea, teritoriul Ţarii Haţegului este ocrotit în totalitate prin legi naţionale şi internaţionale, sub diferite forme: parcuri naţionale, parcuri naturale, rezervaţii ştiinţifice şi rezervaţii naturale. Partea sudică a Ţării Haţegului face parte din Parcul Naţional Retezat.
Parcul naţional este un teritoriu clar delimitat prin lege, unde se respectă anumite reguli cu scopul de a proteja mediul natural de activităţile omului. Scopul este, deci, protejarea biodiversităţii, nu dezvoltarea turismului.
Parcul Retezat a fost primul parc naţional din România. El a fost înfiinţat în 1935, de Alexandru Borza (preot greco-catolic şi fondator al Grădinii Botanice din Cluj) şi Emil Racoviţă (biolog şi explorator al Antarcticii), pe un fost domeniu de vânătoare al casei regale. În 1979, a primit statutul internaţional de Rezervaţie a Biosferei. Pe teritoriul lui sunt protejate şi conservate elemente
Din anul 2004, a devenit membru al fundaţiei PAN Parks, iar din anul 2007 face parte din reţeaua ecologică europeană Natura 2000. În anul 2009, Parcul Naţional Retezat a ajuns în semifinala concursului "New 7 Wonders", în urma căruia au fost alese cele şapte minuni naturale ale lumii.
Un miracol al naturii - Gemenele
Parcul Naţional Retezat cuprinde două zone, prima zonă are un caracter ştiinţific, fiind interzisă orice exploatare, precum păşunatul, vânatul, pescuitul, culegerea fructelor, turismul, campingul. Accesul este permis doar cu autorizaţie din partea Comisiei Monumentelor Naturii a Academiei Române. A doua zonă este mai puţin riguros protejată, astfel încât păşunatul este permis două luni pe an.
Partea estică şi nordică a Ţării Haţegului fac parte din Parcul Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina. E important de menţionat în acest sens că parcul natural este constituit dintr-un teritoriu delimitat, în care atributele naturale, istorice şi culturale sunt protejate pentru o conservare şi dezvoltare durabile. Spre deosebire de parcurile naţionale, într-un parc natural activităţile umane se integrează în cadrul natural. Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina, înfiinţat în 2000, este situat în Munţii Şureanu şi se întinde pe raza Ţării Haţegului, aici fiind incluse următoarele arii naturale protejate sub forma rezervaţiilor naturale:
- Peştera Şura Mare, în care se află cea de-a doua colonie de lilieci ca mărime din România (după peştera Huda lui Papară), în total peste 10 000 de exemplare. Printre aceştia a fost identificat şi Pipistrellus pipistrellus, cel mai mic liliac din Europa. Colonia de lilieci este interesantă şi prin faptul că intră în hibernare pe timpul iernii. Pe depozitele de guano rezultate de la aceşti lilieci, se dezvoltă numeroase insecte, crustacee şi fluturi. Este o peşteră greu accesibilă, fiind explorată pentru prima dată în 1929, de către T. Ionescu şi F. Schadler. Explorarea şi cartarea completă a peşterii s-au făcut abia în 1980.
- Locul fosilifer Ohaba-Ponor, o rezervaţie paleontologică în care se găsesc moluşte fosile de vârstă mezozoică şi terţiară.
- Cheile Crivadiei, care se întind pe 1 km. Pereţii verticali, îngustimea văii, care nu permite să se formeze un drum, cascadele şi vegetaţia specifică calcarelor le fac deosebit de pitoreşti.
- Peştera Bolii (numele îi vine de la familia de boieri Bolia), una din cele mai mari din Transilvania. În perioada interbelică, în cea mai mare sală a peşterii, cu o acustică deosebită, se organizau concerte muzicale. Din anul 2007, s-a reluat această tradiţie, şi în ziua de 1 mai aici sunt susţinute concerte.
Din Parcul Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina fac parte şi cinci monumente istorice (pe care doar le voi enumera, pentru că tema articolului o reprezintă natura), incluse pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO: Sarmizegetusa Regia-Grădiştea de Munte, capitala Daciei, fortăreaţa dacică Costeşti-Cetăţuia, fortăreaţa dacică Costeşti- Blidaru, fortăreaţa dacică Luncani-Piatra Roşie şi fortăreaţa dacică Băniţa. Aceste 5 monumente fac parte din ansamblul Fortăreţelor dacice din Munţii Orăştiei, alături de fortăreaţa Căpâlna, situată în apropierea Mărginimii Sibiului, altă zonă magică a României.
Un geoparc protejază, dar şi valorifică turistic patrimoniul geologic al zonei respective, alături de elementele de interes ecologic, arheologic, istoric şi cultural.
Ţara Haţegului trebuie să fie protejată geologic, pentru că în pământul ei se găsesc cuiburi cu ouă şi embrioni de dinozauri pitici (cei mai celebri dinozauri din Europa, mai ales după emisiunile dedicate lor de Discovery Channel), fosilele uriaşei reptile zburătoare Hatzegopteryx şi fosile de mici mamifere contemporane cu dinozaurii, de fapt, cele mai vechi mamifere. Este singurul loc din Europa unde se găsesc laolaltă oase de dinozaur (pitic sau "normal") şi mamifer. Dinozaurii care au suferit de "nanism insular" au dat numele acestui geoparc.
Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului a devenit arie naturală protejată în 2004, iar în 2005 a fost acceptat în Reţeaua Europeană a Geoparcurilor, care cuprinde, în total, 17 parcuri, toate din spaţiul Uniunii Europene.
Speciile vegetale şi animale cu importanţă ştiinţifică sunt protejate în cadrul Geoparcului în areale speciale: rezervaţia naturală Mlaştina de la Peşteana, cu populaţii de Drosera rotundifolia (Roua cerului), o plantă carnivoră, relicvă glaciară; rezervaţia naturală Pădurea Slivuţ, repopulată din 1958 cu zimbri; Fânaţele cu narcise de la Nucşoara.
Comoara fără preţ a Geoparcului o reprezintă, însă. incredibilele situri cu dinozaurii pitici, atât de mediatizaţi, de la Sânpetru (cu specii de dinozauri, crocodili, broaşte ţestoase) şi Tuştea (cu ouă de dinozaur). În Ţara Haţegului au fost descoperite resturile fosile a patru specii de dinozauri ierbivori pitici, a patru specii de dinozauri carnivori pitici, a unui crocodil pitic, a unei broaşte pitice ("piticii" aveau... 4 metri lungime), dar şi resturile unei reptile zburătoare cu o deschidere a aripilor de 12 metri. (Hatzegopteryx tambena de la Vălioara).
Ca şi în cazul Parcului Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina, doar voi enumera monumentele istorice şi asta numai pentru că sunt parte integrantă a geoparcului, cele mai importante monumente istorice care fac parte din Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului sunt: Sarmizegetusa Ulpia Traiana (capitala provinciei romane Dacia), Biserica ortodoxă "Sf. Nicolae" din Densuş, a cărei dată de construcţie este contestată, dar majoritatea istoricilor o situează în secolul al XIII-lea, Biserica parohială din Sântămăria Orlea, construită la sfârşitul secolului al XIII-lea, care păstrează în interior o frescă superbă din 1311, Biserica ortodoxă "Sf. Prooroc Ilie" din Peşteana, construită în secolul XIV, cu fresca originală parţial conservată, Biserica Sf. Gheorghe din Sânpetru, datând din secolul XIV-XV, care are încastrată pe una dintre faţade un frumos bust antic, adus de la ruinele Sarmizegetusei Ulpia Traiana, Turnul
Pe lângă toate aceste minuni, Ţara Haţegului are şi bogăţii imateriale, compuse din credinţe şi din legende, din obiceiuri care coboară în vremea dacilor. Dar asta este o altă poveste, tezaurizată de ultimii locuitori din satele de munte ale Haţegului.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
