Invitație la drumeție: ȚARA HAȚEGULUI

O adevărată capodoperă a naturii

- Țara Hațegului a fost centrul vieții spirituale a dacilor. Aici a fost unul dintre focarele de formare a poporului român, a limbii române și a societății medievale românești; și tot aici se întâlnesc numeroase monumente arhitectonice, religioase și laice, originale. Explicația pentru o concentrare atât de mare de obiective istorice și culturale trebuie căutată în natura excepțional de frumoasă și de darnică a Țării Hațegului -

Parcul Național Retezat

Locurile bune atrag oamenii și îi ajută să se dez­volte ca societate. Societățile bune, când ajung la un anumit nivel de dezvoltare (mai ales culturală, dar și materială), mulțumesc lo­cului care le-a ajutat și îl pro­te­jea­ză prin lege. Așa apar rezervațiile naturale, în­cheiere armonioasă a ciclului na­tură-societate, care per­mite naturii să se regenereze și astfel să ajute și alte societăți să se dezvolte.
"Adevărată capodoperă a na­turii", cum îl numea geograful Ion Conea, teritoriul Țarii Hațegului este ocrotit în totalitate prin legi na­ționale și internaționale, sub di­ferite forme: parcuri naționale, parcuri naturale, rezervații științi­fice și rezervații naturale. Partea sudică a Țării Hațegului face parte din Parcul Na­țional Retezat.
Parcul național este un teritoriu clar delimitat prin lege, unde se respectă anumite reguli cu scopul de a proteja mediul natural de activitățile omului. Sco­­pul este, deci, protejarea biodiversității, nu dez­vol­tarea turismului.
Parcul Retezat a fost primul parc național din Ro­mânia. El a fost înființat în 1935, de Alexandru Borza (preot greco-catolic și fondator al Grădinii Botanice din Cluj) și Emil Racoviță (biolog și explorator al Antarcticii), pe un fost domeniu de vânătoare al casei regale. În 1979, a primit statutul internațional de Re­zer­vație a Biosferei. Pe teritoriul lui sunt protejate și conservate elemente naturale geologice, botanice (cele 1190 specii de plante superioare fac ca Retezatul să fie renumit, în rândul botaniștilor, încă din a doua ju­mă­tate a secolului al XVlll-lea. De atunci și până acum, în Retezat au fost descoperite 90 de feluri de plante specifice doar Carpaților, iar mare parte dintre ele se pot găsi numai aici, faunistice (55 de specii de ma­mi­fere, printre care carnivorele mari ale Europei: lupul, râsul, ursul, pisica sălbatică și de curând mar­mota), pei­sagistice, hidrologice (80 de lacuri glaciare, adică 80% din lacurile glaciare ale României), paleon­to­logice, speologice, pedologice, fizico-geo­grafice (do­uă­zeci de vârfuri de peste 2000 m altitu­dine).
Din anul 2004, a devenit membru al fundației PAN Parks, iar din anul 2007 face parte din rețeaua ecolo­gică europeană Natura 2000. În anul 2009, Parcul Național Retezat a ajuns în semifinala concursului "New 7 Wonders", în urma căruia au fost alese cele șapte minuni naturale ale lumii.

Un miracol al naturii - Gemenele

Parcul Național Retezat cuprinde două zone, prima zonă are un caracter științific, fiind interzisă orice ex­ploa­tare, precum pășunatul, vânatul, pescui­tul, cule­gerea fructelor, turismul, campingul. Accesul este permis doar cu autorizație din partea Comisiei Monumentelor Naturii a Academiei Române. A doua zonă este mai puțin riguros protejată, astfel încât pășunatul este permis două luni pe an.
Rezervația Științifică Gemenele, situată în partea cen­trală a Parcului Național Retezat se găsește pe te­ri­toriul Țării Hațegului. În perimetrul ei, natura este păstrată intactă, re­gimul de protecție este strict, fiind permise activități științifice doar cu acordul Academiei Române, pentru că aici se află singura zonă de pă­dure de amestec (foioase și conifere) antică, nemodificată de om, din toată Europa. Este o zonă sălbatică, în care trăiesc în ha­bi­tatele lor naturale multe din plantele și animalele din Retezat. Dintre cele 80 de lacuri glaciare ale Parcului Na­țional Retezat, pe teritoriul Țării Hațegului se află une­le dintre cele mai mari, cum ar fi: Lacul Bucura, cel mai întins lac glaciar din România, Lacul Zănoa­ga, cel mai adânc lac glaciar din România, Lacul Ga­leșu, Lacul Peleaga, Lacul Negru.

Fabuloasa țară a peșterilor

Partea estică și nordică a Țării Hațegului fac parte din Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclo­vina. E important de menționat în acest sens că parcul natural este constituit dintr-un teritoriu delimitat, în care atributele naturale, istorice și culturale sunt pro­tejate pentru o conservare și dezvoltare durabile. Spre deosebire de parcurile naționale, într-un parc natural activitățile umane se integrează în cadrul natural. Parcul Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina, în­fi­ințat în 2000, este situat în Munții Șureanu și se întin­de pe raza Țării Hațegului, aici fiind incluse urmă­toa­rele arii naturale protejate sub forma rezer­va­țiilor na­turale:
- Peștera Tecuri, renumită pentru frumusețea for­mațiunilor stalagmitice; aici se află una dintre cele mai spectaculoase stalagmite din peșterile României, înaltă de 7 m.
- Peștera Șura Mare, în care se află cea de-a doua colonie de lilieci ca mărime din România (după peș­tera Huda lui Papară), în total peste 10 000 de exem­plare. Printre aceștia a fost identificat și Pipistrellus pipistrellus, cel mai mic liliac din Europa. Colonia de li­lieci este interesantă și prin faptul că intră în hiber­nare pe timpul iernii. Pe depozitele de guano rezultate de la acești lilieci, se dezvoltă nu­me­roase insecte, crustacee și fluturi. Este o peșteră greu accesibilă, fiind explorată pentru prima dată în 1929, de către T. Io­nescu și F. Schadler. Explorarea și carta­rea com­pletă a peșterii s-au făcut abia în 1980.
- Locul fosilifer Ohaba-Ponor, o rezervație pa­leontologică în care se găsesc moluște fosile de vârstă mezozoică și terțiară.
- Cheile Crivadiei, care se întind pe 1 km. Pereții ver­­ti­cali, îngustimea văii, care nu permite să se for­me­ze un drum, cascadele și vegetația specifică calca­re­lor le fac deosebit de pitorești.
- Peștera Bolii (numele îi vine de la familia de boieri Bolia), una din cele mai mari din Transilvania. În perioada interbelică, în cea mai mare sală a peșterii, cu o acustică deosebită, se organizau concerte mu­zicale. Din anul 2007, s-a reluat această tradiție, și în ziua de 1 mai aici sunt susținute concerte.
- Complexul carstic Ponorâci-Cioclovina, care are 67 de cavități, printre care peșterile Cioclovina Uscată și Cioclovina cu Apă. În Peștera Cioclovina Uscată a fost descoperit, în anul 1941, cel mai vechi craniu de Ho­mo Sapiens Fosilis din România. Toto­dată, aici au fost descoperite urme de locuire umană din paleolitic, printre ca­re vetre de foc, unelte din os și cre­mene. În Peștera Cioclovina cu Apă, numită și Peștera Po­norici, a fost des­co­perit un tezaur hal­lstattian, care nu­mără peste 600 de obiecte de podoabă, ceramică și sticlă co­lorată.
Din Parcul Na­tu­ral Grădiștea Mun­­ce­lului - Cioclo­­vina fac parte și cinci monumente istorice (pe care doar le voi enumera, pentru că tema articolului o re­prezintă na­tura), in­cluse pe lista pa­tri­mo­niului cul­tural mon­dial UNESCO: Sarmize­ge­tusa Re­gia-Gră­diș­tea de Mun­te, capitala Da­ciei, fortăreața da­cică Cos­tești-Cetă­țuia, fortăreața dacică Costești- Bli­daru, for­tăreața dacică Luncani-Pia­tra Roșie și fortăreața dacică Bănița. Aceste 5 monumente fac parte din ansamblul Fortărețelor dacice din Munții Orăștiei, alături de fortăreața Căpâlna, situată în apro­pierea Măr­gi­nimii Sibiului, altă zonă magică a Ro­mâniei.
Restul teritoriului Țării Hațegului face parte din Geo­parcul Dinozau­ri­lor Țara Hațegului.
Un geoparc protejază, dar și va­lorifică turistic pa­tri­moniul geologic al zonei respective, alături de ele­men­tele de interes ecologic, arheo­logic, istoric și cul­tural.
Țara Hațegului trebuie să fie pro­tejată geologic, pentru că în pă­mân­tul ei se găsesc cuiburi cu ouă și em­bri­oni de dinozauri pitici (cei mai celebri dinozauri din Europa, mai ales după emisiunile dedicate lor de Discovery Channel), fosilele uriașei reptile zbu­rătoare Hatzegopteryx și fosile de mici mamifere con­tem­­po­rane cu di­no­zaurii, de fapt, cele mai vechi ma­mifere. Este singurul loc din Europa unde se găsesc lao­laltă oase de di­nozaur (pitic sau "normal") și ma­mifer. Di­no­zaurii care au su­ferit de "na­nism insular" au dat nu­mele aces­tui geoparc.
Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului a devenit arie naturală protejată în 2004, iar în 2005 a fost acceptat în Rețeaua Europeană a Geoparcu­rilor, care cuprinde, în total, 17 parcuri, toate din spațiul Uniunii Europene.
Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului se vrea a fi și o zonă tampon între civilizația uma­nă (distru­gătoare) și Parcul Național Rete­zat.
Speciile vegetale și animale cu importanță știin­țifică sunt protejate în cadrul Geoparcului în areale speciale: rezervația naturală Mlaștina de la Peșteana, cu populații de Drosera ro­tun­di­folia (Roua cerului), o plantă carnivoră, re­lic­vă glaciară; rezervația naturală Pădurea Slivuț, repopulată din 1958 cu zimbri; Fâ­na­țele cu narcise de la Nucșoara.
Comoara fără preț a Geoparcului o repre­zintă, însă. in­credibilele situri cu dinozaurii pitici, atât de me­diatizați, de la Sânpetru (cu specii de dinozauri, croco­dili, broaște țes­toase) și Tuștea (cu ouă de dinozaur). În Țara Ha­țegului au fost descoperite resturile fosile a patru specii de dinozauri ierbivori pitici, a patru specii de dinozauri carnivori pitici, a unui crocodil pitic, a unei broaște pitice ("pi­ticii" aveau... 4 metri lungime), dar și restu­rile unei reptile zburătoare cu o deschidere a aripilor de 12 metri. (Hatzegopteryx tambena de la Vă­lioa­ra).
Ca și în cazul Parcului Natural Grădiștea Mun­celului - Cioclovina, doar voi enumera monumentele istorice și asta numai pentru că sunt parte integrantă a geopar­cului, cele mai importante monumente isto­rice care fac parte din Geoparcul Dinozaurilor Țara Ha­țegului sunt: Sarmizegetusa Ulpia Traiana (capi­tala provinciei romane Dacia), Biserica ortodoxă "Sf. Nicolae" din Densuș, a cărei dată de construcție este contestată, dar majoritatea istoricilor o situează în se­colul al XIII-lea, Biserica parohială din Sântămăria Orlea, construită la sfârșitul secolului al XIII-lea, care păstrează în interior o frescă superbă din 1311, Bi­serica ortodoxă "Sf. Prooroc Ilie" din Peșteana, cons­truită în secolul XIV, cu fresca originală parțial conser­vată, Biserica Sf. Gheorghe din Sânpetru, datând din secolul XIV-XV, care are încastrată pe una dintre fa­țade un frumos bust antic, adus de la ruinele Sarmi­ze­getusei Ulpia Traiana, Turnul Subcetate al Cetății Regale din Hațeg, Fortăreața de la Mălăiești, Cetatea de Colț, fortăreață construită în secolul XIV, care a fost sursa de inspirație a lui Jules Verne pentru romanul "Castelul din Carpați".
Pe lângă toate aceste minuni, Țara Hațegului are și bogății imateriale, compuse din credințe și din legen­de, din obiceiuri care coboară în vremea dacilor. Dar asta este o altă poveste, tezaurizată de ultimii locuitori din satele de munte ale Hațegului.