În prezenţa a peste 5000 de oameni, în cadrul Marii Adunări de la Câmpeni, s-a dat citire Proclamaţiei locuitorilor Munţilor Apuseni - un act de demnitate şi curaj, ce aminteşte de vremurile lui Avram Iancu. Moţii s-au ridicat la luptă democratică, pentru a-şi apăra dealurile şi munţii, pădurea şi gospodăriile, slujbele durabile şi viaţa tihnită, aerul curat, fără poluare industrială. Răsturnând propaganda goldistă, care-i arată ca pe nişte şcolari retardaţi ce recită poncife corporatiste, locuitorii Apusenilor au găsit resursele de a ieşi de sub "vraja" otrăvită a RMGC şi a spune un puternic NU tâlhăriei ce se pregăteşte la Roşia Montană, cu concursul autorităţilor corupte ale statului român. Iată cum sună frazele de început ale Proclamaţiei: "Pământul, pădurile, păşunile, apa şi aerul Munţilor Apuseni ne aparţin celor care locuim aici, aşa cum ne-au fost lăsate moştenire de străbuni. Avem dreptul şi obligaţia să le transmitem în bună stare urmaşilor noştri, pentru ca şi ei să se poată bucura de ele. Locuitorii Apusenilor sunt cei îndreptăţiţi să decidă care e cel mai potrivit mod prin care bogăţiile cu care ne-au înzestrat natura şi bunul Dumnezeu vor fi valorificate în folosul comunităţii noastre şi al României! Noi nu cerşim la uşile altora, alţii au venit la uşa noastră şi încearcă să ia şi să distrugă ceea ce ne aparţine"!
Marea Adunare de la Câmpeni transmite guvernanţilor şi politicienilor, în mod imperativ, următoarele revendicări: 1. Respingerea de către Parlament a tuturor proiectelor de lege care prevăd măsuri speciale de expropriere a cetăţenilor români, precum şi alte măsuri derogatorii; 2. Interzicerea prin lege a utilizării cianurii în activităţile miniere din România; 3. Includerea Roşiei Montane pe lista tentativă a României pentru UNESCO; 4. Respingerea de urgenţă, prin Hotărâre de Guvern, a acordului de mediu pentru proiectul minier de la Roşia Montană; 5. Desecretizarea tuturor contractelor şi actelor adiţionale încheiate de Guvern, referitoare la înstrăinarea sau concesionarea resurselor minerale ale României; 6. Demisia iniţiatorilor proiectului de lege specială pentru Roşia Montană: ministrul Marilor Proiecte, Dan Şova, ministrul Mediului, Rovana Plumb, ministrul Culturii, Daniel Barbu, directorul ANRM, Gheorghe Duţu, precum şi a premierului Victor Ponta; 7. Asumarea de către Guvern a punctelor de vedere referitoare la proiectul minier de la Roşia Montană exprimate de: Academia Română, Asociaţia Ad Astra, Institutul Geologic Român, Ordinul Arhitecţilor din România, Sinodul BOR, Sinodul BRU şi al celorlalte biserici creştine din România, precum şi de experţii independenţi; 8. Crearea unei Comisii parlamentare de anchetă a Afacerii Roşia Montană sub toate aspectele; 9. Refacerea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere din zona Munţilor Apuseni şi acordarea unor facilităţi fiscale şi de altă natură pentru dezvoltarea activităţilor economice alternative; 10. Adoptarea de către guvern a unor politici publice, ca şi elaborarea unei strategii în acord cu principiile dezvoltării durabile; 11. Începerea de către instituţiile abilitate a cercetării penale în cazul persoanelor care au semnat sau au participat la elaborarea şi avizarea de documente cu privire la proiectul Roşia Montană; 12. Interzicerea prin lege a utilizării metodei fracturării hidraulice în exploatarea gazelor de şist".
Aceasta este voinţa oamenilor liberi din Apuseni, pe care guvernanţii sunt somaţi să o ia în seamă. Gândul lor este îndreptat către dezvoltare şi bunăstare, dar fără să fie aşezate sub spectrul morţii, al distrugerii Ţării Moţilor cu cianuri. Raiul lui Horea şi Iancu trebuie să rămână aşa cum l-a făcut Dumnezeu, plin de frumuseţe şi bogăţii. Pădurile, păşunile pline de vite, satele ancestrale, care atrag zeci de mii de turişti, natura curată şi vrednicia moţească pot crea, stimulate şi ajutate, bogăţii mai durabile decât vânzarea aurului pe câţiva creiţari.