Floarea inimii curate
Încă din timpuri străvechi, în ţările Orientului Îndepărtat, crizantema a fost venerată, fiind considerată un simbol solar, o floare cu puteri magice. În Japonia, imaginea sacră a crizantemei era un atribut strict imperial, putând fi reprezentată doar pe veşmintele alese, ale familiei imperiale. Muritorilor de rând le era interzis un asemenea privilegiu, iar cei care îndrăzneau să-şi împodobească hainele cu această floare erau pedepsiţi cu moartea. Astăzi, crizantema este reprezentată pe timbre şi monede, Marele Ordin al Crizantemei fiind denumirea celei mai înalte distincţii în stat. Toate acestea datorită faptului că istoria întemeierii statului japonez este legată de legenda crizantemei.
În urmă cu mii de ani, peste meleagurile Chinei domnea un împărat nemilos. De nimic în lume nu se temea el, decât de bătrâneţe, şi doar un singur gând îi chinuia mintea: cum să rămână pururi tânăr şi să trăiască veşnic. Şi iată că, într-o bună zi, îl chemă pe cel mai destoinic vraci şi-i ordonă să-i prepare un leac care să-l ferească de bătrâneţe, o poţiune care să-i ofere nemurirea. După ce a cercetat toate scrierile şi după ce s-a consultat cu prea marii înţelepţi ai Curţii Imperiale, vraciul s-a înfăţişat împăratului şi i-a spus: "Prea puternice conducător, aş putea prepara un elixir al tinereţii veşnice, dar pentru a-l obţine, am nevoie de un ingredient rar: o floare foarte frumoasă, care creşte doar la răsărit, pe tărâmul îndepărtatelor insule". "Voi ordona de îndată să ţi se aducă această floare!", strigă împăratul bucuros. "O, dacă ar fi atât de simplu", oftă vraciul. "Secretul stă în faptul că floarea trebuie culeasă doar de un om cu inima curată, fără de păcate. Numai astfel planta îşi va oferi puterea sa miraculoasă de a tămădui bătrâneţea". Zile în şir a stat şi a chibzuit împăratul, care dintre supuşii săi este atât de neprihănit. Ştia că nici el, nici curtenii săi nu sunt destul de destoinici pentru a îndeplini o asemenea misiune. Atunci, a decis să trimită pe insulă trei sute de tineri şi trei sute de fecioare. "Cu siguranţă, printre ei există măcar unul cu inima curată", s-a gândit împăratul. Aşa a şi făcut: au încărcat mai multe corăbii cu cele necesare, au îmbarcat la bordul lor pe cei şase sute de tineri şi i-au expediat, în frunte cu vraciul imperial, către insule, acolo unde astăzi se află Japonia. Au străbătut ei toate ostroavele, au cercetat hăţişurile pădurilor, au scotocit munţii şi, când totul părea pierdut, au aflat, în sfârşit, ceea ce căutau. Pe un platou nu foarte înalt, au descoperit o pajişte unde, în lumina soarelui, străluceau mii de flori cu petale aurii. Florile erau atât de frumoase, încât tinerii nu se puteau opri din a le admira. "Nu ştiu dacă aceasta este floarea necesară pentru elixir, însă, fără îndoială, ea înveseleşte inima şi întinereşte sufletul!, şi-a spus vraciul. Şi, după ce a stat şi a reflectat, cunoscând prea bine natura aprigă şi înşelătoare a împăratului, şi-a spus: "Desigur, împăratul va crede că eu şi tovarăşii mei de drum am fost primii care au testat elixirul şi, după ce va primi poţiunea, ne va ucide pe toţi!". Şi atunci, au decis împreună să nu se mai întoarcă niciodată în ţara lor. Au rămas să trăiască pe insule şi au întemeiat un nou stat, Ţara Soarelui Răsare. Nu se ştie dacă vraciul a reuşit să prepare poţiunea miraculoasă, dar crizantema a devenit floarea lor preferată, floarea-simbol a Japoniei.
Floarea tinereţii veşnice
Începând cu luna septembrie, când zilele devin mai scurte decât nopţile, în grădini înfloreşte crizantema, cu petalele sale galbene ca aurul, albe ca neaua, portocalii ca soarele. Denumită şi "regina toamnei", crizantema este singura floare care înfloreşte pentru o foarte lungă perioadă de timp, până chiar la primul îngheţ. Petalele sale multicolore nu sunt doar neasemuit de frumoase, ci şi foarte utile în tratarea diferitelor afecţiuni. Ele au un bogat conţinut de minerale, potasiu, magneziu, seleniu, zinc, calciu, substanţe necesare funcţionării normale a organismului, în special a sistemului nervos central. Petalele florii conţin şi uleiuri esenţiale, care întăresc sistemul imunitar şi inhibă procesele evoluţiei bolii Parkinson. În medicina tradiţională chineză, frunzele sunt folosite în combaterea migrenelor, iar florile uscate, pentru creşterea poftei de mâncare.
Uz intern
Consumul regulat de ceai din crizantemă ajută la menţinerea calciului în organism, reglează funcţiile inimii şi reduce nivelul de colesterol din sânge.
Tonic general, consolidarea sistemului nervos
Peste o mână de petale de crizantemă se toarnă jumătate de litru de apă clocotită. Recipientul se acoperă şi se lasă la infuzat timp de 30 de minute. Se poate îndulci cu miere, după gust. Acest ceai, băut seara, înainte de culcare, timp de două-trei săptămâni, normalizează starea generală, elimină durerile de cap şi ţiuitul urechilor, îmbunătăţeşte vederea.
Consolidarea sistemului imunitar
Peste o cană de apă în clocot se adaugă o linguriţă de petale zdrobite de crizantemă. Se fierbe timp de 8-10 minute, la o temperatură de 95 de grade, se trage de pe foc, se acoperă cu o farfurioară şi se lasă la infuzat timp de o jumătate de oră. Se poate adăuga miere sau zahăr, după gust. În ceai se pot adăuga şi câteva bobiţe strivite de strugure. Se bea în mod regulat, câte o jumătate de cană, de două ori pe zi. Ceaiul are şi proprietăţi diuretice, fiind benefic în bolile de rinichi.
Detoxifierea organismului
Peste două căni de apă în clocot se toarnă o jumătate de linguriţă de petale de crizantemă şi o jumătate de linguriţă de flori uscate de tei. Se lasă la infuzat timp de 20 de minute, se strecoară şi se bea câte o jumătate de ceşcuţă, de două ori pe zi.
Herpes
Peste o lingură de flori zdrobite de crizantemă se toarnă o cană de apă clocotită. Se lasă la infuzat timp de 40 de minute şi se bea câte un sfert de cană, de trei-patru ori pe zi, până la vindecarea completă.
Parodontoză
Peste o lingură de frunze tocate de crizantemă se toarnă o jumătate de litru de apă clocotită. Recipientul se acoperă şi se lasă la infuzat, de seara până dimineaţa. Se strecoară şi se foloseşte în fiecare seară, pentru prevenirea parodontozei.
Tonifiant împotriva proceselor de îmbătrânire
Ingrediente: 60 de grame de flori de crizantemă galbenă sau albă, 600 de mililitri de vin alb, 90 de grame de zahăr rafinat.
Mod de preparare: Florile, proaspăt culese din grădină, se separă de tulpină şi se aşează într-un borcan. Deasupra se toarnă celelalte ingrediente. Se acoperă bine şi se depozitează într-un loc răcoros, ferit de lumina soarelui, timp de 12 luni. După această perioadă, se strecoară, florile se aruncă şi vinul se păstrează la rece, în cămară, în recipiente de sticlă, pentru încă maximum 12 luni.
Se bea cu prudenţă. Raţia zilnică nu trebuie să depăşească 90 de mililitri. Tratamentul se ţine trei luni, se face o pauză de o lună şi se poate relua.
Atenţie! Vinul-medicament este contraindicat în cazurile de hipertensiune arterială, femeilor însărcinate şi care alăptează, persoanelor cu disfuncţionalităţi digestive sau insuficienţă cardiacă.
Uz extern
Tulburări ale sistemului nervos
* O jumătate de ceaşcă de petale de crizantemă se adaugă peste coaja rasă de la o lămâie. Se amestecă bine şi se toarnă în apa de baie. Astfel de îmbăieri se fac zilnic, seara, înainte de culcare, timp de 10 minute.
* Peste o mână de muguri de crizantemă se toarnă două ceşti de apă clocotită şi se lasă la infuzat pentru o jumătate de oră. Seara, înainte de culcare, se toarnă infuzia, cu tot cu muguri, în apa caldă, pregătită pentru îmbăiere. Asemenea băi se repetă o dată la două-trei zile. Durata băii este de aproximativ 20 de minute.
Boala Parkinson
Persoana care suferă de o astfel de boală trebuie ca, în fiecare zi, să frece între palme frunze de crizantemă, inhalând profund parfumul atrăgător. În paralel, pacientul trebuie să consume în mod regulat ceai de crizantemă, preparat astfel: peste o jumătate de litru de apă clocotită se adaugă petalele de la o crizantemă. Se lasă la infuzat o jumătate de oră şi se bea după bunul plac. Urmând astfel tratamentul, în două-trei săptămâni, suferindul va deveni mai liniştit, iar după o lună şi jumătate, tremurul mâinilor şi al capului se va opri şi ţiuitul urechilor va dispărea.
Dureri de genunchi, lipsă de mobilitate
Peste două linguri de miere se adaugă o lingură cu vârf de petale de crizantemă mărunţite. Mixtura se amestecă foarte bine, se acoperă şi se lasă până seara. Înainte de culcare, se ung zonele afectate şi se bandajează cu un tifon. Tratamentul se ţine până la ameliorare.
Poliartrită, artroză, reumatism
Peste o mână de petale de crizantemă mărunţite se adaugă o linguriţă de ulei de floarea soarelui. Mixtura se aplică seara, înainte de culcare, bandajând zonele afectate cu un tifon.
Tensiune arterială
* Peste două crizanteme cu flori, frunze şi tulpini, bine mărunţite, se adaugă cinci linguri de miere. Se amestecă şi se lasă într-un loc răcoros, timp de trei-patru zile. Mixtura se aplică pe încheieturile mâinilor, se înfăşoară cu hârtie cerată şi se fixează cu un bandaj din tifon, de seara până dimineaţa.
* Împotriva durerilor de cap şi a vertijurilor, în aceeaşi mixtură se poate adăuga o linguriţă de whisky. Tâmplele se masează cu această pastă, timp de zece minute, apoi se clăteşte faţa.
Tuberculoză pulmonară, bronşită cronică
* La un litru de apă ce fierbe se adaugă două-trei flori întregi de crizantemă. Se dă într-un clocot şi fiertura se lasă la infuzat, de seara până dimineaţa. În această soluţie, seara, înainte de culcare, se îmbibă un prosop sau o bucată de pânză groasă şi se aplică pe piept. Pe deasupra, se îmbracă o pijama groasă. După o săptămână de la începerea tratamentului, se vor observa rezultate pozitive.
* Peste aşternut se presară petale de crizantemă. Somnul într-un asemenea pat va fi foarte plăcut şi benefic.
* O mână de petale de crizantemă se amestecă cu două linguri cu miere de albine. Mixtura se toarnă în cada pregătită pentru îmbăiere, în apă caldă. Se fac băi aromate, de două-trei ori pe săptămână, timp de 10-15 minute. După îmbăiere, se îmbracă o pijama groasă, flauşată. Durata tratamentului este de două săptămâni.
Guturai puternic, anosmie (pierderea mirosului)
O lingură de petale de crizantemă bine tocate se amestecă cu o linguriţă de ulei de măsline. Pasta obţinută se plasează la rădăcina nasului şi sub nări şi se acoperă cu un plasture. Se lasă până dimineaţa, când se înlătură şi se clăteşte bine cu apă călduţă, în care a stat o floare de crizantemă. Tratamentul durează până la dispariţia simptomelor.
Reţetă culinară
Salată energizantă din crizanteme şi fructe
Ingrediente: o mână de petale de crizantemă, un măr, o pară, o mandarină, o lingură de miere, zeama de la o jumătate de lămâie. Peste petalele de crizantemă şi fructele tăiate se adaugă mierea şi zeama de lămâie. Se amestecă şi se consumă dimineaţa.