Faptul că avem ochi buni nu este numai un dar cu care ne naştem. Putem contribui la el noi înşine: există câteva exerciţii simple, capabile să ne întărească vederea şi să pregătească ochii mai bine, pentru funcţia lor zilnică. În interviul de mai jos, specialistul german Wolfgang Hatscher-Rosenbauer, director al Institutului pentru antrenamentul vederii din Bad Vilbel, autorul cărţii intitulate "Îmbunătăţirea vederii în cinci minute pe zi", ne oferă o serie de explicaţii şi ne prezintă cele mai utile exerciţii.
- Să ne întărim ochii - este acesta un lucru chiar atât de simplu?
- Simţul văzului nu e o însuşire imuabilă, cu care natura ne-a înzestrat o dată pentru totdeauna. După cum ştim astăzi, datorită cercetărilor neurologice recente, capacitatea vizuală este mult mai dinamică şi mai plastică decât s-a presupus până acum. O treime din creierul nostru se ocupă de funcţia ochilor, având posibilitatea de a forma noi sinapse, ca răspuns la stimulii cognitivi ce i se adresează. De aceea, facultatea vederii posedă un potenţial uimitor de creştere şi autoreglare. Cine se antrenează consecvent îşi poate amâna cu ani de zile procesele de îmbătrânire. Pentru oricare om există şansa de îmbunătăţire a văzului, cu zece procente.
- Şi în cazul miopiei şi prezbitismului?
- În general vorbind, miopia şi prezbitismul sunt determinate genetic. Însă deprinderile noastre vizuale pot influenţa în mare măsură modul cum evoluează un viciu de refracţie. De exemplu, o persoană foarte atentă la ceea ce se petrece în zona periferică a câmpului său vizual îşi antrenează muşchii ochiului, capacitatea de percepţie şi reacţie. Dacă vreţi, putem spune că ochiul funcţionează ca un scaner cu program integrat de prelucrare a imaginilor. El explorează şi învaţă.
- Mijloacele de comunicare moderne se fac vinovate pentru faptul că, în prezent, tot mai mulţi oameni au deficienţe de vedere?
- Într-adevăr, se constată că 80% dintre tinerii care trăiesc în marile oraşe suferă de miopie. Este "generaţia display", dependentă de calculatoare, laptopuri, tablete şi smartphone-uri. Când privirea se concentrează într-un perimetru redus, aceasta dezavantajează ochii. Dimpotrivă, e bine ca o multitudine de impresii vizuale să oblige creierul să lucreze cu un volum mare de informaţii.
- Însă ochii par să nu facă faţă.
- Aşa cum am spus, aceasta se întâmplă din cauza unei solicitări limitate, impuse de câmpul vizual restrâns. Focalizarea frecventă a privirii în imediata apropiere oboseşte muşchiul ciliar, care susţine cristalinul. În schimb, este prea puţin antrenată vederea în ambient şi la distanţă. Ceea ce nu întrebuinţăm se degradează, iar ce suprasolicităm îşi pierde elasticitatea. Ambele duc la acelaşi rezultat: slăbirea văzului.
- Cum putem combate acest fenomen?
- Foarte simplu. La intervale regulate, să ne întrerupem lucrul la calculator prin scurte pauze, permiţând privirii să hoinărească în depărtare. Astfel, ochii se relaxează, clipim mai des şi suprafaţa globului ocular se umectează mai bine.
- Putem evita în acest fel sindromul de ochi uscat?
- Nu. El necesită un tratament special, de pildă cu lacrimi artificiale, care să compenseze lichidul lacrimal insuficient, principala cauză a ochiului uscat. Există în farmacii o gamă largă de asemenea preparate. Mai bine tolerate sunt cele care nu conţin conservanţi sintetici şi includ în formula lor extracte de plante cu efect antiinflamator. Lacrimile artificiale umezesc şi relaxează, ajutându-ne să vedem mai clar.
- Sunt benefice pentru ochii noştri lămpile cu lumină "de zi"?
- Da. Aceste surse de lumină creează condiţii ideale pentru o vedere bună şi întrebuinţarea lor e recomandabilă mai ales începând din toamnă, când soarele se arată mai rar. Ele imită lumina solară, încărcând astfel şi organismul cu energie.
Antrenamentul vederii
* Exerciţiile 1-3 favorizează mobilitatea, acuitatea percepţiei şi vederea cromatică. În timpul executării lor, fundalul trebuie acoperit cu hârtie albă.
* Exerciţiile 4-7 activează şi relaxează muşchii ochiului.
1. Vederea cu ambii ochi
2. Baia de roşu
Uitaţi-vă la pătratul roşu, mişcând privirea pe suprafaţa colorată. Imaginaţi-vă că "sorbiţi" roşul prin ochi - aspiraţi culoarea pe inspiraţie şi eliminaţi-o pe expiraţie, timp de 2-3 minute. La sfârşit, îndreptaţi-vă privirea către o suprafaţă de culoare deschisă. Antrenează percepţia cromatică.
3. Mişcări de urmărire cu privirea
Urmăriţi cu ochii sinuozităţile labirintului şi imaginaţi-vă o furnică mergând pe o sfoară legată de vârsul nasului dvs. Urmăriţi furnica şi clipiţi mărunt, reproducând ritmul mersului ei. 1-2 minute. Menţine mobilitatea ochilor.
Înviorare şi relaxare în câteva secunde - uluitor de simplu
4. Privire în salturi
Uitaţi-vă pe fereastră. Focalizaţi privirea pe cinci obiecte, aflate la distanţe diferite. Începeţi cu cel mai apropiat şi treceţi apoi de la unul la altul, înaintând în depărtare şi după aceea întorcându-vă înapoi. Acest exerciţiu stimulează muşchii interiori şi superficiali ai ochiului şi conservă flexibilitatea cristalinului.
5. Căscaţi cu poftă
Nu uitaţi ca, de mai multe ori pe zi, să căscaţi intenţionat. Destinde toate ţesuturile şi este o mică pauză acordată glandelor lacrimale, corneei şi conjunctivei, ca şi câmpului vizual. Totodată, căscatul relaxează musculatura maxilarelor şi realizează un aport de energie proaspătă.
6. Galben imaginar
În timp ce citiţi, închipuiţi-vă o pensulă înmuiată în vopsea galbenă fixată în vârful nasului dvs. Pictaţi cu acest galben imaginar împrejurul literelor, apoi un rând întreg, în sens invers citirii. După aceea, coloraţi spaţiile goale din interiorul literelor. Încheiaţi exerciţiul, acoperindu-vă ochii cu palmele şi "deconectându-vă" total. Stimulează acuitatea vederii şi relaxează privirea.
7. Postura regală
Îmbunătăţeşte alimentarea cu sânge şi substanţe nutritive a creierului şi ochilor. Imaginaţi-vă un cordon fixat pe punctul cel mai înalt al capului dvs., întinzându-se până la tavan. Îndreptaţi-vă pe direcţia lui: împingeţi partea posterioară a capului spre tavan, în vreme ce bărbia se apropie de stern. Umerii cad în voie şi se destind. Capul pare să plutească şi aveţi o senzaţie de uşurare în ceafă. Menţineţi poziţia 3 minute.
E adevărat că...
...ochii se lenevesc, dacă purtăm ochelari?
Nu, dimpotrivă: purtând ochelarii potriviţi, împiedicăm o depreciere în continuare a vederii sau măcar o facem să slăbească mai lent. Aşadar, cine are nevoie de acest ajutor pentru ochi ar trebui să facă uz de el.
...morcovii le priesc ochilor?
Da. Chiar dacă tot veţi avea nevoie de ochelari într-o bună zi, să nu uităm că morcovii conţin mult betacaroten, o provitamină A. Această substanţă bioactivă (prezentă şi în spanac, fenicul, cartofi dulci) este importantă pentru capacitatea ochiului de adaptare la întuneric. De asemenea, se pare că ar împiedica modificările degenerative ale retinei.
...cititul în semiobscuritate strică ochii?
Nu. Lumina slabă face ca imaginea care se formează să fie subexpusă, iar contrastul să nu fie destul de bun. De aceea, ochii obosesc mai repede şi, fiindcă cititul presupune mai mult efort, este posibil să aveţi dureri de cap. Însă aceasta n-are nimic de-a face cu o diminuare a capacităţii vizuale.
...lumina soarelui e foarte dăunătoare?
Afirmaţia este valabilă doar pentru zonele cu radiaţii ultraviolete puternice - respectiv pe litoral sau în munţi, unde pentru protecţia cristalinului, e indicat să purtaţi ochelari de soare, întotdeauna când ieşiţi din casă.
...dacă vă jucaţi prea des uitându-vă cruciş, ochii vă rămân aşa?
E o simplă poveste. Încă nu s-a înregistrat vreun caz de blocare a globilor oculari din cauza uitatului saşiu şi a strâmbăturilor. Creierul comandă de fiecare dată revenirea ochilor în poziţia normală. Însă cine suferă cu adevărat de strabism are un handicap sever şi ar trebui să se adreseze unui oftalmolog.
Ochelarii speciali cu raster
Din Filipine până în Groenlanda, popoarele primitive şi-au confecţionat ochelari cu fante de privire, folosindu-se astfel de efectul fizic al diafragmei cu găuri. Astăzi, este un fapt dovedit că aceşti aşa-numiţi ochelari cu raster (sau stenopici) ajută la antrenarea ochilor într-o manieră naturală. Datorită micilor deschideri circulare, existente în câmpul vizual al ochelarilor de plastic, lumina este focalizată în faţa globului ocular, cade pe mijlocul retinei şi îmbunătăţeşte adaptabilitatea cristalinului şi a muşchilor. Iar creierul este obligat să ordoneze detaliile de imagine, dincolo de spaţiile negre intermediare.
Avantaje: sunt antrenaţi şi fortificaţi muşchii ochilor, sporeşte claritatea de profunzime, ca şi focalizarea în vederea de aproape.