Un val care i-a luat pe zeci de mii de cetăţeni din capitala Ardealului, care au decis să îşi exprime în stradă refuzul faţă de exploatarea minieră a grupului Gold Corporation, care ar distruge ireversibil peisajul, valorile culturale şi istoria, viaţa în Roşia Montană. De la 1 septembrie, oameni de peste tot se alătură Rezistenţei din Apuseni şi vedem cum virusul ăsta, numit "Uniţi, salvăm Roşia Montană!", se răspândeşte de la Bucureşti la Cluj, de la Timişoara la Bârlad, de la Tecuci la Milano, de la New York la Paris, de la Tokyo la Istanbul, de la moţi la toţi. Eu particip la protestele din Cluj, unde trăiesc recunoştinţă, bucurie, speranţă şi încredere tot mai mare în faptul că Roşia Montană este, deja, salvată.
Pentru fiecare om din stradă, fie că e adult sau elev, pensionar sau corporatist, activist sau artist, chimist sau arheolog, tată sau fiu, mamă sau soră, profesor sau student, Roşia Montană reprezintă o luptă unică. De aceea, duminică de duminică, mă plimb dintr-un capăt la celălalt al marşului şi înapoi, ca să-i întreb pe oamenii din stradă ce reprezintă Roşia Montană pentru ei.
Profesorul Ioan Piso, istoric, director al "Muzeului de Istorie a Transilvaniei", între anii 1997 şi 2011: "Roşia Montană este un simbol pentru care se ridică acum întreaga ţară. Prin Roşia Montană, noi înţelegem să nu ne mai lăsăm jefuiţi de bogăţiile ţării, să nu ne mai lăsăm umiliţi de toţi hoţii. Eu sunt istoric şi trebuie să trăiesc aceste clipe. Sistemul mafiot a cuprins ţara ca un cancer, de sus până jos. De vină este modul în care sunt recrutaţi oamenii politici. Nu poţi candida nici măcar pentru un post de consilier dintr-o amărâtă de comună, dacă nu pui banii pe masă. Cred că se poate vedea acum, pe străzile Clujului, cât de mare este prăpastia dintre conducători şi popor. Aceşti conducători nu ne reprezintă. Dar viitorul ţării este asigurat. Îi auziţi cum strigă «România, trezeşte-te!»?".
Mihai Mateiu, scriitor: "Dincolo de tot ce înseamnă, din punct de vedere al patrimoniului, natură, cultură, mi se pare că acum Roşia Montană este cel mai important capital social din România. Mi se pare că dacă schimbăm acum ceva, această societate civilă o să înceapă să aibă conştiinţa curajului. În momentul ăsta, pentru mine, Roşia Montană este speranţă".
Mihnea Blidariu, muzician în trupa Luna Amară: "Roşia Montană este prima mea dragoste civică, este România, şi acum devine lumea întreagă. Aşa ar trebui să se întâmple lucrurile în legătură cu toate comunităţile din lume, care sunt ameninţate de proiecte miniere sau megalomane, în numele profitului şi al banilor. Pentru mine, Roşia Montană reprezintă punctul de pornire pentru o nouă revoluţie, revoluţia noastră".
Eugen Pănescu, arhitect: "Pentru mine, Roşia Montană reprezintă mai multe lucruri. Primul: este locul în care se dă testul ultimilor ani din România. Cred că, după Revoluţie, e singura temă în societatea românească, unde nu se poate judeca în griuri, ci doar în alb şi negru. Nu există mijloc. E cel mai bun filtru pentru mine ca să testez politicieni, oameni de cultură, aşa-zişi profesionişti, prieteni de-ai mei sau cunoscuţi. Pe lângă asta, Roşia Montană este un loc minunat, este cel mai cunoscut loc din Apuseni, la fel de frumos ca altele din zonă. Şi este locul unor oameni ambiţionaţi şi îndârjiţi, care luptă să nu fie daţi afară din case de nişte interese pe care le putem înţelege, dar nu le acceptăm".
Robert, elev în clasa a X-a la Liceul Teoretic "Gheorghe Şincai" din Cluj-Napoca, purtător de steag: "Sunt patru munţi care vor fi contaminaţi cu cianură, iar pentru mine asta e inacceptabil. Retezi patru munţi şi mai faci şi un lac imens de cianură? Aşa ceva nu se poate!"
Andrada Lăutaru, jurnalist freelancer: "E locul acela în care îmi trăiesc copilăria, chiar dacă l-am descoperit abia la 20 de ani".
Dgali, protestatar turc din Piaţa Taksim, locul în care s-au desfăşurat cele mai mari proteste din Turcia ultimilor ani (e în mijlocul protestului din Cluj, după o săptămână petrecută în Roşia Montană, la invitaţia unor prieteni): "Îmi aduce aminte de un loc în care mă duc des în Turcia, în munţi. Se numeşte Kazda?lar?. La doar 5 kilometri de Kazda?lar?, o companie canadiană a început să foreze, să verifice resursele de acolo. Doar din cauza forărilor au poluat apele subterane, iar localnicii nu mai au acum apă. Aşadar, Roşia Montană îmi aminteşte de casă. Compania foloseşte şi aici aceleaşi tactici, este evident că vor face rău. Nu ştiu dacă ţi-am răspuns la întrebare, dar pot să-ţi spun că aşa cum apăr Kazda?lar?, aşa voi apăra şi Roşia Montană". Într-adevăr, pe cartonul lui scrie "Pretutindeni Roşia Montană. Pretutindeni rezistenţă. Solidaritate din Taksim".
Derek, un băiat cu barba crescută-n Statele Unite ale Americii şi cu accent haios, când strigă "şpagă barosană": "Roşia Montană este Marea Speranţă de reuşită faţă de oricare alte abuzuri pe care statul român le va face. Oamenii vor realiza că sunt suficient de puternici ca să schimbe în favoarea lor o situaţie politică. A devenit foarte personală cauza Roşiei Montane, iar ăsta e doar unul din ingredientele luptei pentru a fi câştigată. Un alt ingredient important este grupul mare, relevant, al oamenilor care au pus bazele mişcării. Altul, lanţul de solidaritate care a pornit în urmă cu 14 ani de la nişte ţărani de la munte. Activiştii. Faptul că acum, guvernanţii fac atât de multe prostii, e un ajutor pentru Rezistenţă. În contextul ăsta perfect, rezistenţa nu are voie să nu câştige. E un nor de suspiciune care creşte şi din care au început să cadă tunete şi fulgere".
Un domn cu pancartă şi costum la dungă: "Roşia Montană pentru mine reprezintă o garanţie. Aşa cum ultima speranţă nu trebuie să moară, aşa este şi Roşia Montană pentru mine. Dacă strămoşii noştri şi-au ascuns comorile ca să rămână pentru urmaşii lor, şi noi trebuie să le protejăm".
Dragoş Şuteu, muzician: "Wow. Ce reprezintă Roşia Montană pentru mine? Acasă. Şi cel mai frumos loc în care am fost vreodată".
Dumitru Curtea, programator: "O primejdie, o să fie o grămadă de oameni otrăviţi. E atâta amar de cianură! Cu altă tehnologie, poate că ar fi în regulă să se exploateze aurul de la Roşia Montană. Bineînţeles, cultura, peisajul sunt şi ele motive să ne îngrijorăm, dar cianura este argumentul suprem".
Victor, librar: "Inima mea!"
Adrian Fodor, inginer: "Ceea ce reprezintă pentru toată ţara. În afară de faptul că e o zonă deosebită din Munţii Apuseni, e pericolul din cauza poluării, care va fi enormă. Va fi un pericol real, inclusiv pentru zona asta, a Clujului. Pe de altă parte, de ce nu suntem ca toate ţările civilizate, unde participaţia statului este de minimum 51%?".
Gabriel Bădescu, conf. univ. dr. al Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării "Babeş-Bolyai": "Roşia Montană este un test pentru instituţiile statului şi pentru cetăţeni, care acum reacţionează în număr surprinzător de mare. Dar cred că are şi o miză în afara ţării. În Europa lovită de criză, companiile de minerit încearcă să determine guvernele să facă concesii mai mari ca de obicei. România este ca o hârtie de turnesol. Dacă nici măcar aici nu vor reuşi, impactul pentru companii va fi mare şi prost, iar pentru cetăţeni, foarte bun. Eu sper să reuşim".
Alex J., medic şi fotograf, nelipsit de la proteste: "Un loc în care mă duc să mă relaxez, să respir aer curat. L-am descoperit întâmplător. Ştiam de scandalul ăsta şi, prin 2009, eram cu maşina pe Valea Arieşului şi am zis să mă duc până acolo să văd cum este zona. Am rămas profund impresionat de frumuseţea locului. Am petrecut toată ziua pe coclauri, cu localnicii, şi am plecat convins că nu trebuie să fie distrusă zona".
Alex Negriuc, pianist: "În primul rând, reprezintă faptul că nu mai vrem, nu mai putem şi nu mai avem de ce să acceptăm totul, toată mizeria ce ne înconjoară. Foarte mulţi oameni nu ies doar pentru Roşia, ci pentru nivelul de saturaţie la care s-a ajuns. Un om poate fi scos din casa lui, unde-şi are rădăcinile, pentru o companie? Acum o sută de ani, asta era mai mult decât o crimă, întrucât pentru ţăranul român de acum 100 de ani, vatra casei reprezenta punctul 0 al universului. Să-i scoţi din casa lor înseamnă să le tai conexiunea cu universul lor, în care trăiesc de generaţii întregi. Asta n-ar trebui să o facă nimeni, cu atât mai mult dacă vine vorba de bani, aur, corupţie şi de politica din ţara noastră".
Timur Felix Mihancea, regizor independent: "Este un punct de cotitură. Toţi oamenii ăştia care strigă «nu vrem să fim o naţie de sclavi» sunt disperaţi la gândul că vor trebui să plece din ţară. S-a atins un punct critic, după ce au plecat 4 milioane de români. Este o generaţie care nu mai vrea să plece. Nu sunt ecologist, de
Ioana Bogdan-Cătăniciu, arheolog: "Eu sunt ardeleancă şi pentru mine Roşia Montană este Ţara Moţilor".
Luminiţa Dejeu, designer şi activistă în Campania Salvaţi Roşia Montană: "Roşia Montană este acasă".
Raul Mureşan, directorul Centrului pentru Cercetări Cognitive şi Neuronale CONEURAL: "Roşia Montană este moştenirea pe care vreau s-o las copiilor mei".
OANA MOISIL
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
