Un val care i-a luat pe zeci de mii de cetățeni din capitala Ardealului, care au decis să își exprime în stradă refuzul față de exploatarea minieră a grupului Gold Corporation, care ar distruge ireversibil peisajul, valorile culturale și istoria, viața în Roșia Montană. De la 1 septembrie, oameni de peste tot se alătură Rezistenței din Apuseni și vedem cum virusul ăsta, numit "Uniți, salvăm Roșia Montană!", se răspândește de la București la Cluj, de la Timișoara la Bârlad, de la Tecuci la Milano, de la New York la Paris, de la Tokyo la Istanbul, de la moți la toți. Eu particip la protestele din Cluj, unde trăiesc recunoștință, bucurie, speranță și încredere tot mai mare în faptul că Roșia Montană este, deja, salvată.
Pentru fiecare om din stradă, fie că e adult sau elev, pensionar sau corporatist, activist sau artist, chimist sau arheolog, tată sau fiu, mamă sau soră, profesor sau student, Roșia Montană reprezintă o luptă unică. De aceea, duminică de duminică, mă plimb dintr-un capăt la celălalt al marșului și înapoi, ca să-i întreb pe oamenii din stradă ce reprezintă Roșia Montană pentru ei.
Profesorul Ioan Piso, istoric, director al "Muzeului de Istorie a Transilvaniei", între anii 1997 și 2011: "Roșia Montană este un simbol pentru care se ridică acum întreaga țară. Prin Roșia Montană, noi înțelegem să nu ne mai lăsăm jefuiți de bogățiile țării, să nu ne mai lăsăm umiliți de toți hoții. Eu sunt istoric și trebuie să trăiesc aceste clipe. Sistemul mafiot a cuprins țara ca un cancer, de sus până jos. De vină este modul în care sunt recrutați oamenii politici. Nu poți candida nici măcar pentru un post de consilier dintr-o amărâtă de comună, dacă nu pui banii pe masă. Cred că se poate vedea acum, pe străzile Clujului, cât de mare este prăpastia dintre conducători și popor. Acești conducători nu ne reprezintă. Dar viitorul țării este asigurat. Îi auziți cum strigă «România, trezește-te!»?".
Mihai Mateiu, scriitor: "Dincolo de tot ce înseamnă, din punct de vedere al patrimoniului, natură, cultură, mi se pare că acum Roșia Montană este cel mai important capital social din România. Mi se pare că dacă schimbăm acum ceva, această societate civilă o să înceapă să aibă conștiința curajului. În momentul ăsta, pentru mine, Roșia Montană este speranță".
Mihnea Blidariu, muzician în trupa Luna Amară: "Roșia Montană este prima mea dragoste civică, este România, și acum devine lumea întreagă. Așa ar trebui să se întâmple lucrurile în legătură cu toate comunitățile din lume, care sunt amenințate de proiecte miniere sau megalomane, în numele profitului și al banilor. Pentru mine, Roșia Montană reprezintă punctul de pornire pentru o nouă revoluție, revoluția noastră".
Eugen Pănescu, arhitect: "Pentru mine, Roșia Montană reprezintă mai multe lucruri. Primul: este locul în care se dă testul ultimilor ani din România. Cred că, după Revoluție, e singura temă în societatea românească, unde nu se poate judeca în griuri, ci doar în alb și negru. Nu există mijloc. E cel mai bun filtru pentru mine ca să testez politicieni, oameni de cultură, așa-ziși profesioniști, prieteni de-ai mei sau cunoscuți. Pe lângă asta, Roșia Montană este un loc minunat, este cel mai cunoscut loc din Apuseni, la fel de frumos ca altele din zonă. Și este locul unor oameni ambiționați și îndârjiți, care luptă să nu fie dați afară din case de niște interese pe care le putem înțelege, dar nu le acceptăm".
Robert, elev în clasa a X-a la Liceul Teoretic "Gheorghe Șincai" din Cluj-Napoca, purtător de steag: "Sunt patru munți care vor fi contaminați cu cianură, iar pentru mine asta e inacceptabil. Retezi patru munți și mai faci și un lac imens de cianură? Așa ceva nu se poate!"
Andrada Lăutaru, jurnalist freelancer: "E locul acela în care îmi trăiesc copilăria, chiar dacă l-am descoperit abia la 20 de ani".
Luke Dale-Harris, jurnalistul care a scris în cotidianul german "Der Spiegel" despre Roșia Montană: "Roșia Montană e o luptă stârnită de impotența Guvernului. Este despre cum o corporație este favorizată de Guvern, în defavoarea cetățenilor. E vorba despre luptă pentru o democrație reală. Pentru că acum oamenii refuză să li se aplice măsuri fasciste". Îl întreb ce a fost greu de înțeles, din punctul de vedere al unui jurnalist pentru un ziar internațional, despre Roșia Montană: "E greu de înțeles faptul că miile de oameni care sunt în stradă au fost stârniți de problema unui sat micuț din Transilvania. Mai este incredibil cum ceea ce a pornit din strigătele miilor de oameni din România acum face înconjurul lumii, de la Washington și Singapore. Mi se pare minunat, nu înțeleg de ce le pasă oamenilor din Singapore. Sau poate că tocmai asta se întâmplă, revoluțiile devin contagioase și în curând vom avea o societate civilă puternică, unită, la nivel mondial".
Dgali, protestatar turc din Piața Taksim, locul în care s-au desfășurat cele mai mari proteste din Turcia ultimilor ani (e în mijlocul protestului din Cluj, după o săptămână petrecută în Roșia Montană, la invitația unor prieteni): "Îmi aduce aminte de un loc în care mă duc des în Turcia, în munți. Se numește Kazda?lar?. La doar 5 kilometri de Kazda?lar?, o companie canadiană a început să foreze, să verifice resursele de acolo. Doar din cauza forărilor au poluat apele subterane, iar localnicii nu mai au acum apă. Așadar, Roșia Montană îmi amintește de casă. Compania folosește și aici aceleași tactici, este evident că vor face rău. Nu știu dacă ți-am răspuns la întrebare, dar pot să-ți spun că așa cum apăr Kazda?lar?, așa voi apăra și Roșia Montană". Într-adevăr, pe cartonul lui scrie "Pretutindeni Roșia Montană. Pretutindeni rezistență. Solidaritate din Taksim".
Derek, un băiat cu barba crescută-n Statele Unite ale Americii și cu accent haios, când strigă "șpagă barosană": "Roșia Montană este Marea Speranță de reușită față de oricare alte abuzuri pe care statul român le va face. Oamenii vor realiza că sunt suficient de puternici ca să schimbe în favoarea lor o situație politică. A devenit foarte personală cauza Roșiei Montane, iar ăsta e doar unul din ingredientele luptei pentru a fi câștigată. Un alt ingredient important este grupul mare, relevant, al oamenilor care au pus bazele mișcării. Altul, lanțul de solidaritate care a pornit în urmă cu 14 ani de la niște țărani de la munte. Activiștii. Faptul că acum, guvernanții fac atât de multe prostii, e un ajutor pentru Rezistență. În contextul ăsta perfect, rezistența nu are voie să nu câștige. E un nor de suspiciune care crește și din care au început să cadă tunete și fulgere".
Un domn cu pancartă și costum la dungă: "Roșia Montană pentru mine reprezintă o garanție. Așa cum ultima speranță nu trebuie să moară, așa este și Roșia Montană pentru mine. Dacă strămoșii noștri și-au ascuns comorile ca să rămână pentru urmașii lor, și noi trebuie să le protejăm".
Dragoș Șuteu, muzician: "Wow. Ce reprezintă Roșia Montană pentru mine? Acasă. Și cel mai frumos loc în care am fost vreodată".
Dumitru Curtea, programator: "O primejdie, o să fie o grămadă de oameni otrăviți. E atâta amar de cianură! Cu altă tehnologie, poate că ar fi în regulă să se exploateze aurul de la Roșia Montană. Bineînțeles, cultura, peisajul sunt și ele motive să ne îngrijorăm, dar cianura este argumentul suprem".
Daniel Giurcă, om liber: "Roșia Montană este o energie extraordinară. În ultimele două săptămâni, a devenit simbolul luptei împotriva clasei politice corupte din România. Simt că se va transforma în ceva foarte, foarte frumos".
Lupșa Jude Ioan Vasile, patron de librărie: "Înseamnă libertate. Să nu mai fim asupriți de către politicieni".
Victor, librar: "Inima mea!"
Adrian Fodor, inginer: "Ceea ce reprezintă pentru toată țara. În afară de faptul că e o zonă deosebită din Munții Apuseni, e pericolul din cauza poluării, care va fi enormă. Va fi un pericol real, inclusiv pentru zona asta, a Clujului. Pe de altă parte, de ce nu suntem ca toate țările civilizate, unde participația statului este de minimum 51%?".
Gabriel Bădescu, conf. univ. dr. al Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării "Babeș-Bolyai": "Roșia Montană este un test pentru instituțiile statului și pentru cetățeni, care acum reacționează în număr surprinzător de mare. Dar cred că are și o miză în afara țării. În Europa lovită de criză, companiile de minerit încearcă să determine guvernele să facă concesii mai mari ca de obicei. România este ca o hârtie de turnesol. Dacă nici măcar aici nu vor reuși, impactul pentru companii va fi mare și prost, iar pentru cetățeni, foarte bun. Eu sper să reușim".
Alex J., medic și fotograf, nelipsit de la proteste: "Un loc în care mă duc să mă relaxez, să respir aer curat. L-am descoperit întâmplător. Știam de scandalul ăsta și, prin 2009, eram cu mașina pe Valea Arieșului și am zis să mă duc până acolo să văd cum este zona. Am rămas profund impresionat de frumusețea locului. Am petrecut toată ziua pe coclauri, cu localnicii, și am plecat convins că nu trebuie să fie distrusă zona".
Alex Negriuc, pianist: "În primul rând, reprezintă faptul că nu mai vrem, nu mai putem și nu mai avem de ce să acceptăm totul, toată mizeria ce ne înconjoară. Foarte mulți oameni nu ies doar pentru Roșia, ci pentru nivelul de saturație la care s-a ajuns. Un om poate fi scos din casa lui, unde-și are rădăcinile, pentru o companie? Acum o sută de ani, asta era mai mult decât o crimă, întrucât pentru țăranul român de acum 100 de ani, vatra casei reprezenta punctul 0 al universului. Să-i scoți din casa lor înseamnă să le tai conexiunea cu universul lor, în care trăiesc de generații întregi. Asta n-ar trebui să o facă nimeni, cu atât mai mult dacă vine vorba de bani, aur, corupție și de politica din țara noastră".
Timur Felix Mihancea, regizor independent: "Este un punct de cotitură. Toți oamenii ăștia care strigă «nu vrem să fim o nație de sclavi» sunt disperați la gândul că vor trebui să plece din țară. S-a atins un punct critic, după ce au plecat 4 milioane de români. Este o generație care nu mai vrea să plece. Nu sunt ecologist, de aceea, pentru mine, cel mai revoltător este faptul că se acordă dreptul unei persoane juridice de a expropria. Cred că este o cauză care cumulează foarte multă nevoie socială".
Ioana Bogdan-Cătăniciu, arheolog: "Eu sunt ardeleancă și pentru mine Roșia Montană este Țara Moților".
Luminița Dejeu, designer și activistă în Campania Salvați Roșia Montană: "Roșia Montană este acasă".
Raul Mureșan, directorul Centrului pentru Cercetări Cognitive și Neuronale CONEURAL: "Roșia Montană este moștenirea pe care vreau s-o las copiilor mei".
OANA MOISIL