- Deşi preşedintele Traian Băsescu nu poate candida la un nou mandat prezidenţial, nu cred că îi este indiferentă percepţia publică a mandatelor sale şi nici nu cred că poate să se împace cu pierderea simpatiei majorităţii românilor, în urma propagandei ostile a Antenelor, a Realităţii şi a RTV. Reconectarea cu poporul poate fi deci văzută ca o operaţiune de recuperare a popularităţii pierdute, dar nu cred că este singurul motiv al campaniei de imagine a domnului Băsescu, campanie în care trebuie să includem şi operaţiuni de PR, cum a fost întâlnirea "întâmplătoare" cu nava pazei de coastă, în timp ce preşedintele tocmai trecea pe acolo cu şalupa. Mai degrabă ar trebui să ne gândim la faptul că preşedintele lucrează pentru viitoarea sa viaţă politică.
Nu o dată, Traian Băsescu a afirmat că nu se poate retrage din politică, deşi iniţial afirmase că "pleacă pe mare", pentru a anunţa ulterior că se gândeşte să lucreze la Fundaţia Mişcarea Populară. Însăşi marca "Mişcarea Populară" a fost înregistrată de fiica sa, Ioana Băsescu. Este logic, aşadar, să-l privim pe preşedinte ca pe o personalitate a Mişcării Populare - fie că este vorba de Fundaţie, fie că este vorba de braţul ei politic, PMP, căci diferenţa va fi doar de formă. De altfel, în ultimele luni, aproape toată echipa de consilieri prezidenţiali s-a angajat trup şi suflet în efortul de organizare în teritoriu a Mişcării Populare, ceea ce l-a făcut pe liderul Partidului Noua Republică, Mihail Neamţu, să-i acuze că folosesc maşinile şi logistica Administraţiei Prezidenţiale, în scopul realizării unui proiect politic personal. Putem adăuga că unii dintre ei folosesc şi timpul de lucru pentru a susţine acelaşi proiect pe reţelele de socializare.
Cum proiectul Mişcarea Populară - fundaţie şi partid - nu a reuşit să atragă prea multe personalităţi, ceea ce unii analişti pun pe seama implicării Elenei Udrea, domnul Băsescu şi-a dat seama că este singurul care poate îndeplini rolul de locomotivă. În consecinţă, trebuie să-şi recâştige popularitatea, prin băi de mulţime, şi să se poziţioneze ca lider al opoziţiei şi critic al actualului guvern, căci nu de la USL va aduna voturi MP, ci de la alegătorii de dreapta, dezamăgiţi de PDL. Aşa se explică deci şi reluarea criticilor la adresa guvernării USL, care îşi descoperă în fiecare zi o nouă faţetă a incompetenţei şi precarităţii morale, dar şi tentativa de decredibilizare a PDL, partid din care MP extrage adepţi şi al cărui reviriment ar fi o primejdie pentru MP. Nu întâmplător a fost atacat la scenă deschisă noul prim vice-preşedinte al PDL, Cătălin Predoiu, singurul care mai poate repara imaginea partidului, şi nu întâmplător vorbeşte preşedintele de Monica Macovei, ca potenţial candidat la preşedinţie, căci nu este de dorit ca Monica Macovei să rămână în partidul care trebuie nimicit, adică în PDL. Deşi nu putem anticipa rezultatul acestei campanii politice pentru perioada post-2014, este evident că Traian Băsescu este un actor politic redutabil. Deocamdată, însă, problema lui este că nu mai are alături un partid puternic, cum era PDL, ci trebuie să acrediteze singur o construcţie precară, care depinde aproape în exclusivitate de performanţa lui. Este un pariu greu de câştigat, deşi nu imposibil.
- Mass-media românească vehiculează posibilitatea ca preşedintele României să fie ales, în caz că obţine cetăţenia, şi de basarabeni. Poveşti de vară sau pocnitori pentru adversarii politici?
- Nu ştiu cine vehiculează aceste teorii, dar mă întreb ce ar putea fi ales domnul Băsescu în Republica Moldova? Preşedinte nu poate fi, pentru că, potrivit Constituţiei Republicii Moldova, ar trebui să fi locuit "...permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puţin de 10 ani". Or, ştim cu toţii unde a locuit domnul Băsescu în ultimii 10 ani. Ce altceva ar mai putea fi ales Traian Băsescu? Deputat? Poate, dar al cărui partid? Şi cine ar vrea să fie simplu deputat la Chişinău, după ce a fost şeful unui stat membru în UE şi NATO? Cred, aşadar, că avem de-a face cu speculaţii nefondate, ceea ce nu înseamnă că anunţul preşedintelui privind intenţia sa de a cere cetăţenia Republicii Moldova nu merită totuşi analizat cu atenţie.
Mă tem că nu voi da crezare motivaţiei sentimentale invocate de preşedinte, care este un politician destul de puţin sentimental şi extrem de pragmatic. Este adevărat că s-a implicat, în ambele mandate, în apropierea Republicii Moldova de UE şi în promovarea forţelor politice pro-europene active dincolo de Prut, dar a făcut-o în cadrul unui proiect coordonat cu partenerii din UE şi NATO şi o poate face în continuare, fără să devină cetăţean al Republicii Moldova. Cred deci, că în acest moment, trebuie să privim şi anunţul privind cetăţenia RM ca pe o operaţiune politică subsumată strategiei Mişcării Populare. Invoc, în sprijinul teoriei mele, prezenţa în fruntea comitetului de iniţiativă al Partidului Mişcarea Populară a lui Eugen Tomac, tânăr fost membru al PDL, ales cu entuziasm ca deputat pentru diaspora cu voturile moldovenilor - din rândul cărora şi provine, de altfel. Domnul Tomac, pe care nu ar trebui să-l subestimăm, în ciuda tinereţii sale, a condus Departamentul Românilor de Pretutindeni în guvernul Boc şi a organizat numeroase acţiuni în sprijinul românilor de peste Prut. Imediat după alegerea sa în fruntea PMP, a anunţat că va deschide o filială a noului partid la Chişinău şi că "milităm pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, pe principiul două state, acelaşi popor". Este limpede că PMP mizează pe voturile românilor de peste Prut, cu dublă cetăţenie, care i-au fost întotdeauna favorabili lui Traian Băsescu. Aceştia îl vor iubi probabil şi mai mult după ce va cere - din motive sentimentale, desigur! - cetăţenia RM. În plus, cererea sa va provoca vii dezbateri la Chişinău, ceea ce va aduce o publicitate binevenită, nu numai PMP, ci şi forţelor pro-europene şi pro-româneşti din Republica Moldova. Domnul Băsescu ar putea să facă deschis campanie pentru ele, ca simplu cetăţean, exasperându-l în acelaşi timp pe Vladimir Voronin. În concluzie, anunţul preşedintelui Băsescu nu trădează ambiţii politice disperate şi nerealiste, ci are toate şansele să fie un demers politic inteligent şi benefic pentru PMP şi pentru pro-europenii de peste Prut.