Mistere din Ţara Haţegului (II)

Biserica din Densuş - Cea mai veche biserică paleocreştină din România şi, poate, cea mai veche din Europa

Biserica Sfântul Nico­lae din Den­suş este si­tuată în judeţul Hune­doara, la aproximativ 10 kilo­metri de oraşul Haţeg. Este mi­cuţă, pătrată, cu latura de 6 metri. Ea a fost ri­dicată în secolul al XIII-lea, de cnejii Den­suşeni, pe ruinele unei construcţii din an­tichitate (din secolul al IV-lea), despre care se presupune că ar fi fost fie un templu păgân închinat zeului Marte, fie mausoleul ge­ne­ralului ro­man Longinus Ma­ximus. Mausoleul ar fi fost ridicat de Traian, în cinstea ge­nera­lu­lui şi prie­te­nu­lui său, care s-a sinucis pen­tru a nu mai fi o piedică în faţa înain­tării romane, pen­tru că Decebal îl captu­rase şi îl folosea ca să-l determine pe Tra­ian să-şi retragă armatele din Dacia.
Biserica este construită din blocuri şi bolovani de râu şi din diferite materiale luate de la ruinele cons­truc­ţiilor din Ulpia Traiana Sarmizegetusa, fosta capitală ro­mană din Dacia, aflată în apropiere (cără­mizi cu ins­crip­ţii romane, pietre funerare, tuburi de canalizare, capiteluri).
Biserica are o înfăţişare ciu­dată, dată de câteva caracteristici:

Este asimetrică.

Pronaosul, în formă de L, este des­co­perit.

Deasupra naosului se află un turn care se sprijină pe patru stâlpi pătraţi şi groşi, pe care sunt reprezentaţi, în baso­relief, cai şi călăreţi daci.

Masa din altar este o piatră funerară antică.

Altarul este orientat spre sud-sud-est şi nu spre est, ca la bisericile creştine.

Acoperişul întregii construcţii este realizat din plăci de piatră suprapuse, iar deasupra altarului se află doi lei de piatră, care stau cu spatele unul la altul.

Pentru că tuburile de apă romane au fost folosite ca... ferestre ale bisericii, iar acestea aveau trecută semnătura fabri­can­tului, în se­colul al XIX-lea s-a emis ipo­teza conform căreia romanii erau creştini atunci când au cucerit Dacia. Lucrurile au fost mai simple: localnicii au folosit ma­terialele care se "pră­pă­deau" degeaba la Sarmizegetusa Ulpia Traiana şi au făcut cea mai frumoasă biserică paleo­creş­tină. Au împodobit-o cu de toate, inclusiv cu cei doi lei cocoţaţi pe acoperiş, ca să se va­dă de departe.
Pictura bisericii este şi ea încărcată de mistere. Biserica a fost pictată de trei ori, dar doar doi meşteri sunt cunoscuţi: Şte­fan, care a pictat-o în 1443, şi Si­mion din Pi­teşti, care a pictat-o în 1789.
O frescă de pe un stâlp înfăţişează Sfân­­ta Treime. Dumnezeu apare sub înfă­ţi­şarea unui localnic cu plete albe, care ţine mâinile pe ume­rii lui Iisus, iar Sfântul Duh apare sub for­ma unui porumbel. Dum­nezeu şi Iisus poartă că­măşi popu­lare ro­mâneşti. Fresca a fost pic­tată de Ştefan, în secolul al XV-lea.
Pe un alt stâlp este reprezentat Sf. Bar­to­lomeu, care şi-a luat pielea pe băţ. Fres­ca datează din secolul al XV-lea.
O altă reprezentare inedită este şi cea a Sfin­tei Marina, care îl loveşte pe diavol cu cio­canul.
Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, sătenii din Densuş au dorit să cons­tru­iască o biserică mai mare şi mai fru­moa­să, însă auto­ri­tă­ţile austro-ungare au refu­zat, ceea ce a fost spre binele ei, pentru că ciudata bi­serică din Densuş este pro­pu­să, din 1991, să fa­că parte din patri­mo­niul UNESCO. Bi­se­rica din Densuş este cel mai vechi lă­caş de cult din Ro­mâ­nia, din jumătatea es­tică a Eu­ropei şi, po­si­bil, din în­­treaga Eu­ro­pă.