Mistere din Țara Hațegului (II)

Eugenia Hila
Biserica din Densuș - Cea mai veche biserică paleocreștină din România și, poate, cea mai veche din Europa

Biserica Sfântul Nico­lae din Den­suș este si­tuată în județul Hune­doara, la aproximativ 10 kilo­metri de orașul Hațeg. Este mi­cuță, pătrată, cu latura de 6 metri. Ea a fost ri­dicată în secolul al XIII-lea, de cnejii Den­sușeni, pe ruinele unei construcții din an­tichitate (din secolul al IV-lea), despre care se presupune că ar fi fost fie un templu păgân închinat zeului Marte, fie mausoleul ge­ne­ralului ro­man Longinus Ma­ximus. Mausoleul ar fi fost ridicat de Traian, în cinstea ge­nera­lu­lui și prie­te­nu­lui său, care s-a sinucis pen­tru a nu mai fi o piedică în fața înain­tării romane, pen­tru că Decebal îl captu­rase și îl folosea ca să-l determine pe Tra­ian să-și retragă armatele din Dacia.
Biserica este construită din blocuri și bolovani de râu și din diferite materiale luate de la ruinele cons­truc­țiilor din Ulpia Traiana Sarmizegetusa, fosta capitală ro­mană din Dacia, aflată în apropiere (cără­mizi cu ins­crip­ții romane, pietre funerare, tuburi de canalizare, capiteluri).
Biserica are o înfățișare ciu­dată, dată de câteva caracteristici:

• Este asimetrică.

• Pronaosul, în formă de L, este des­co­perit.

• Deasupra naosului se află un turn care se sprijină pe patru stâlpi pătrați și groși, pe care sunt reprezentați, în baso­relief, cai și călăreți daci.

• Masa din altar este o piatră funerară antică.

• Altarul este orientat spre sud-sud-est și nu spre est, ca la bisericile creștine.

• Acoperișul întregii construcții este realizat din plăci de piatră suprapuse, iar deasupra altarului se află doi lei de piatră, care stau cu spatele unul la altul.

Pentru că tuburile de apă romane au fost folosite ca... ferestre ale bisericii, iar acestea aveau trecută semnătura fabri­can­tului, în se­colul al XIX-lea s-a emis ipo­teza conform căreia romanii erau creștini atunci când au cucerit Dacia. Lucrurile au fost mai simple: localnicii au folosit ma­terialele care se "pră­pă­deau" degeaba la Sarmizegetusa Ulpia Traiana și au făcut cea mai frumoasă biserică paleo­creș­tină. Au împodobit-o cu de toate, inclusiv cu cei doi lei cocoțați pe acoperiș, ca să se va­dă de departe.
Pictura bisericii este și ea încărcată de mistere. Biserica a fost pictată de trei ori, dar doar doi meșteri sunt cunoscuți: Ște­fan, care a pictat-o în 1443, și Si­mion din Pi­tești, care a pictat-o în 1789.
O frescă de pe un stâlp înfățișează Sfân­­ta Treime. Dumnezeu apare sub înfă­ți­șarea unui localnic cu plete albe, care ține mâinile pe ume­rii lui Iisus, iar Sfântul Duh apare sub for­ma unui porumbel. Dum­nezeu și Iisus poartă că­măși popu­lare ro­mânești. Fresca a fost pic­tată de Ștefan, în secolul al XV-lea.
Pe un alt stâlp este reprezentat Sf. Bar­to­lomeu, care și-a luat pielea pe băț. Fres­ca datează din secolul al XV-lea.
O altă reprezentare inedită este și cea a Sfin­tei Marina, care îl lovește pe diavol cu cio­canul.
Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, sătenii din Densuș au dorit să cons­tru­iască o biserică mai mare și mai fru­moa­să, însă auto­ri­tă­țile austro-ungare au refu­zat, ceea ce a fost spre binele ei, pentru că ciudata bi­serică din Densuș este pro­pu­să, din 1991, să fa­că parte din patri­mo­niul UNESCO. Bi­se­rica din Densuș este cel mai vechi lă­caș de cult din Ro­mâ­nia, din jumătatea es­tică a Eu­ropei și, po­si­bil, din în­­treaga Eu­ro­pă.