Biserica Sfântul Nicolae din Densuș este situată în județul Hunedoara, la aproximativ 10 kilometri de orașul Hațeg. Este micuță, pătrată, cu latura de 6 metri. Ea a fost ridicată în secolul al XIII-lea, de cnejii Densușeni, pe ruinele unei construcții din antichitate (din secolul al IV-lea), despre care se presupune că ar fi fost fie un templu păgân închinat zeului Marte, fie mausoleul generalului roman Longinus Maximus. Mausoleul ar fi fost ridicat de Traian, în cinstea generalului și prietenului său, care s-a sinucis pentru a nu mai fi o piedică în fața înaintării romane, pentru că Decebal îl capturase și îl folosea ca să-l determine pe Traian să-și retragă armatele din Dacia.
Biserica este construită din blocuri și bolovani de râu și din diferite materiale luate de la ruinele construcțiilor din Ulpia Traiana Sarmizegetusa, fosta capitală romană din Dacia, aflată în apropiere (cărămizi cu inscripții romane, pietre funerare, tuburi de canalizare, capiteluri).
Biserica are o înfățișare ciudată, dată de câteva caracteristici:
• Este asimetrică.
• Pronaosul, în formă de L, este descoperit.
• Deasupra naosului se află un turn care se sprijină pe patru stâlpi pătrați și groși, pe care sunt reprezentați, în basorelief, cai și călăreți daci.
• Masa din altar este o piatră funerară antică.
• Altarul este orientat spre sud-sud-est și nu spre est, ca la bisericile creștine.
• Acoperișul întregii construcții este realizat din plăci de piatră suprapuse, iar deasupra altarului se află doi lei de piatră, care stau cu spatele unul la altul.
Pentru că tuburile de apă romane au fost folosite ca... ferestre ale bisericii, iar acestea aveau trecută semnătura fabricantului, în secolul al XIX-lea s-a emis ipoteza conform căreia romanii erau creștini atunci când au cucerit Dacia. Lucrurile au fost mai simple: localnicii au folosit materialele care se "prăpădeau" degeaba la Sarmizegetusa Ulpia Traiana și au făcut cea mai frumoasă biserică paleocreștină. Au împodobit-o cu de toate, inclusiv cu cei doi lei cocoțați pe acoperiș, ca să se vadă de departe.Pictura bisericii este și ea încărcată de mistere. Biserica a fost pictată de trei ori, dar doar doi meșteri sunt cunoscuți: Ștefan, care a pictat-o în 1443, și Simion din Pitești, care a pictat-o în 1789.
O frescă de pe un stâlp înfățișează Sfânta Treime. Dumnezeu apare sub înfățișarea unui localnic cu plete albe, care ține mâinile pe umerii lui Iisus, iar Sfântul Duh apare sub forma unui porumbel. Dumnezeu și Iisus poartă cămăși populare românești. Fresca a fost pictată de Ștefan, în secolul al XV-lea.
Pe un alt stâlp este reprezentat Sf. Bartolomeu, care și-a luat pielea pe băț. Fresca datează din secolul al XV-lea.
O altă reprezentare inedită este și cea a Sfintei Marina, care îl lovește pe diavol cu ciocanul.
Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, sătenii din Densuș au dorit să construiască o biserică mai mare și mai frumoasă, însă autoritățile austro-ungare au refuzat, ceea ce a fost spre binele ei, pentru că ciudata biserică din Densuș este propusă, din 1991, să facă parte din patrimoniul UNESCO. Biserica din Densuș este cel mai vechi lăcaș de cult din România, din jumătatea estică a Europei și, posibil, din întreaga Europă.