Inimă de om, inimă de leu...

...Titlul acesta mi-a fost inspirat de ima­gi­nea - repetată ani de-a rândul de tele­viziuni şi întipărită pentru totdeauna în inima mea - a măcelăririi unor animale nevinovate (porci mistreţi lipsiţi de apărare), pe domeniile miliar­darului Ion Ţiriac.

Măcelărirea programată, cu luni de zile înainte, cu surle şi tobe, întru distracţia unor alţi miliardari, sosiţi cu zecile şi cu încântare, din ţări în care lupii, vulpile şi porcii mistreţi au dispărut de vreo două secole, tocmai din cauza unor fiinţe omeneşti pentru care vânătoarea devenise un fel de sport naţional. După cum se ştie, de curând, două posturi de televiziune - Realitatea şi Antena 3 - au difuzat (spre lauda lor), câte un reportaj emoţionant despre salvarea - de către Fundaţia Vier Pfoten - a unor nobile animale aflate "în detenţie", în grădini zoologice din România ori pe domenii particulare. M-am gândit, de aceea, că cititorii noştri, mari iubitori de animale domestice ori sălbatice, ar putea fi interesaţi să afle cât mai multe despre acest demers şi despre altele, necunoscute nouă. Şi cine altcineva ar fi putut să ne ofere unele detalii decât Ioa­na Dungler, director de pro­grame "Vier Pfoten Internatio­nal"? Ioana este o frumoasă bucureşteancă, de formaţie arhi­tect, stabilită de câţiva ani, prin căsătorie, la Viena. În timpul cât a locuit la Bucureşti, m-a ajutat să salvez de la abandon zeci de câini aflaţi în suferinţă - bolnăviori ori loviţi de maşini. Şi a făcut-o pen­tru toţi cei care au apelat în acest scop la ajutorul ei şi al Fundaţiei Vier Pfoten. Au castrat gratuit şi în cele mai bune condiţii medi­cale sute şi sute şi sute de câini şi pisici, ai nimănui ori cu stăpâni, doar la o simplă cerere a unor persoane particulare ori primării din Capitală.
Iată, aşadar, interviul luat pe distanţa Bucureşti-Viena, în urmă cu puţin timp:

- Dragă Ioana Dungler, să începem cu începutul: când s-a înfiinţat şi în câte ţări funcţionează fundaţia dvs.?

- Cu exact 25 de ani în urmă, la data de 4 martie 1988, un activist ecologist din Austria, Heli Dungler, punea bazele a ceea ce avea să devină una dintre cele mai cunoscute organizaţii pentru protecţia animalelor din lume. Succesele campaniilor din Austria au făcut po­sibilă extinderea organizaţiei în 12 ţări - Austria, Ro­mânia, Bulgaria, Germania, Ungaria, Olanda, Bel­gia, Ucraina, Africa de Sud, Elveţia, Marea Britanie şi SUA. Cu 13 ani în urmă, în anul 2000, Fundaţia "Vier Pfo­ten International" înfiinţa biroul din România, pentru a da un exemplu autorităţilor române, că pro­blema câinilor fără stăpân poate avea o soluţie efi­cientă şi umană, fără ca animalele să fie omo­râte. De atunci, noi castrăm gratuit câini şi pisici, la cerere, începând cu Bucureştiul sau oriunde sun­tem bine­veniţi. În plus, în cei 13 ani de acti­vi­tate, "Vier Pfoten România" a contribuit la sal­varea unor animale sălba­tice din grădinile zo­o­logice şi din captivitate privată, a creat unul din ce­le mai complexe programe pentru caii din Grin­dul Letea, a sterilizat, tratat şi vacci­nat peste 100.000 de câini fără stăpân, a învăţat peste 18.000 de copii cum să protejeze ani­malele şi a ajutat, prin intermediul pro­gramului de terapie asistată de ani­male, peste 100 de copii cu dizabilităţi şi peste 60 de bătrâni singuri şi bolnavi, instituţionalizaţi. Să ştiţi că medicii ro­mâni sunt recunoscuţi în întreaga lume pentru eficienţa şi rapiditatea de inter­ven­ţie în misiunile internaţionale la care au participat - situaţii de urgenţă, proiecte de­dicate animalelor fără stăpân şi misiuni speciale.

- Câte animale săl­batice a salvat Vier Pfoten în România?

- Fundaţia Vier Pfoten a salvat peste 40 de animale sălba­tice, aflate în situaţii dificile în România. Cea mai mare parte dintre acestea au fost lei, precum şi urşi şi tigri.

- Câte dintre a­ces­tea au fost duse în Africa?

- 36 de feline mari (dintre care trei tigri) au ajuns cu bine la Lionsrock, în Africa de Sud, unde au avut şi au parte de o viaţă îmbunătăţită extrem de mult, aş zice chiar fericită, în mediul lor natural. Aici, la Lionsrock, sunt per­ma­nent hrănite şi ţinute sub supra­ve­ghe­rea îngrijitorilor şi a medicilor veterinari. După cum ştiţi, desigur, "Fundaţia Vier Pfoten" a fost solicitată încă de anul trecut de primăria Oneşti, pentru preluarea felinelor din grădina zoologică a oraşului, grădină zoologică ce nu mai are autorizaţie de func­ţionare din 2007. Aici, animalele au trăit toată viaţa pe ci­ment, în ţarcuri extrem de mici şi în condiţii total nepotrivite pentru această specie. Cei patru lei au îm­părţit o suprafaţă de numai 40 mp, în condiţiile în care, potrivit legislaţiei în vigoare, o grădină zoo trebuie să asi­gure o suprafaţă de minimum 500 mp pentru o sin­gură pereche de lei. Analizele efectuate de medicii Vier Pfoten au relevat faptul că toate animalele prezentau carenţegrave de minerale şi calciu, în vreme ce puii de leu sufereau de rahitism şi nanism hipofizar. (Adică sunt pitici. La vârsta de opt luni arată ca puii de două luni.) În rezervaţia pe care Vier Pfoten o deţine în Afri­ca de Sud, felinele vor păşi pe iarbă pentru prima oară în viaţa lor. După o perioadă pe care o vor petrece în ţar­cul de adaptare, animalele vor fi mutate în ţarcuri de minimum 1 hectar (10.000 mp), de peste 250 de ori mai mari decât spaţiile în care au trăit până acum. Rezervaţia Lionsrock se întinde pe o suprafaţă de 1242 de hectare şi este construită după cele mai moderne standarde. Felinele au aici posibilitatea să trăiască po­trivit necesităţilor speciei, sub permanenta supra­ve­ghere a două echipe de îngrijitori şi medici veterinari.
În prezent, în România există 26 de grădini zoo­logice, dintre care cinci au rămas fără autorizaţie, din cauza imposibilităţii de a asigura standarde minime de adăpostire. Animalele din aceste grădini zoo continuă să fie ţinute în condiţii mizere. Grupul transferat de la zoo Oneşti este compus din leul Tarzan, leoaica Şiba şi cei doi pui ai lor, Sara şi Hera, precum şi din doi tigri - Gerică şi Tomi. Alţi doi lei şi doi tigri rămaşi la Zoo Oneşti urmează să fie transferaţi la Lionsrock, cu un nou transport, care va fi organizat peste câteva luni. A fost o călătorie de aproximativ 15.000 de kilometri! Ne bucurăm că încă o grădină zoologică din România a luat decizia corectă de a ne încredinţa felinele, pentru a le asigura o viaţă în conformitate cu nevoile speciei.

- În ce măsură autorităţile române au ajutat la salvarea acestor animale?

- Cea mai importantă contribuţie a autorităţilor române a fost aplicarea legislaţiei în vigoare: şi anume, legea care interzice deţinerea animalelor sălbatice în captivitate privată. În caz contrar, înseamnă amenzi, confiscarea animalelor şi dosar penal pentru "deţi­nă­tor". Din păcate, nu vedem prevăzute niciun fel de fon­duri şi niciun plan naţional de gestionare a animalelor sălbatice (mai ales a celor exotice) şi de implementare a Directivei Zoo.

- Pe ce loc s-ar situa România din punctul de vedere al iubirii populaţiei faţă de animale?

- Greu de spus. Depinde cu cine ne comparăm. Cred că în România sunt foarte mulţi oameni care iubesc şi respectă animalele. Sintagma "iubitor de ani­male" a devenit însă cumva ciudată, pentru că include fel de fel de manifestări ale "iubirii" pentru câini, mer­gând până la ura faţă de oameni sau faţă de alteani­male. Faptul că mulţi câini fără stăpân sunt adoptaţi pe lângă blocuri, au un nume, răspund la acel nume şi ştiu exact când "e gata masa", faptul că proiectele de edu­caţie privind animalele au o cerere foarte mare în şcolile din România, că multe familii au animale de companie salvate din stradă, din "pătura de jos a mai­da­nezilor", faptul că România are cea mai mare popu­laţie de urşi, lupi şi porci sălbatici din toată Europa, toate astea sunt, din punctul meu de vedere, semne cla­re: ne plac animalele, ba chiar le iubim. Cred că sun­tem un vârf de lance!