Măcelărirea programată, cu luni de zile înainte, cu surle și tobe, întru distracția unor alți miliardari, sosiți cu zecile și cu încântare, din țări în care lupii, vulpile și porcii mistreți au dispărut de vreo două secole, tocmai din cauza unor ființe omenești pentru care vânătoarea devenise un fel de sport național. După cum se știe, de curând, două posturi de televiziune - Realitatea și Antena 3 - au difuzat (spre lauda lor), câte un reportaj emoționant despre salvarea - de către Fundația Vier Pfoten - a unor nobile animale aflate "în detenție", în grădini zoologice din România ori pe domenii particulare. M-am gândit, de aceea, că cititorii noștri, mari iubitori de animale domestice ori sălbatice, ar putea fi interesați să afle cât mai multe despre acest demers și despre altele, necunoscute nouă. Și cine altcineva ar fi putut să ne ofere unele detalii decât Ioana Dungler, director de programe "Vier Pfoten International"? Ioana este o frumoasă bucureșteancă, de formație arhitect, stabilită de câțiva ani, prin căsătorie, la Viena. În timpul cât a locuit la București, m-a ajutat să salvez de la abandon zeci de câini aflați în suferință - bolnăviori ori loviți de mașini. Și a făcut-o pentru toți cei care au apelat în acest scop la ajutorul ei și al Fundației Vier Pfoten. Au castrat gratuit și în cele mai bune condiții medicale sute și sute și sute de câini și pisici, ai nimănui ori cu stăpâni, doar la o simplă cerere a unor persoane particulare ori primării din Capitală.
Iată, așadar, interviul luat pe distanța București-Viena, în urmă cu puțin timp:
- Dragă Ioana Dungler, să începem cu începutul: când s-a înființat și în câte țări funcționează fundația dvs.?
- Cu exact 25 de ani în urmă, la data de 4 martie 1988, un activist ecologist din Austria, Heli Dungler, punea bazele a ceea ce avea să devină una dintre cele mai cunoscute organizații pentru protecția animalelor din lume. Succesele campaniilor din Austria au făcut posibilă extinderea organizației în 12 țări - Austria, România, Bulgaria, Germania, Ungaria, Olanda, Belgia, Ucraina, Africa de Sud, Elveția, Marea Britanie și SUA. Cu 13 ani în urmă, în anul 2000, Fundația "Vier Pfoten International" înființa biroul din România, pentru a da un exemplu autorităților române, că problema câinilor fără stăpân poate avea o soluție eficientă și umană, fără ca animalele să fie omorâte. De atunci, noi castrăm gratuit câini și pisici, la cerere, începând cu Bucureștiul sau oriunde suntem bineveniți. În plus, în cei 13 ani de activitate, "Vier Pfoten România" a contribuit la salvarea unor animale sălbatice din grădinile zoologice și din captivitate privată, a creat unul din cele mai complexe programe pentru caii din Grindul Letea, a sterilizat, tratat și vaccinat peste 100.000 de câini fără stăpân, a învățat peste 18.000 de copii cum să protejeze animalele și a ajutat, prin intermediul programului de terapie asistată de animale, peste 100 de copii cu dizabilități și peste 60 de bătrâni singuri și bolnavi, instituționalizați. Să știți că medicii români sunt recunoscuți în întreaga lume pentru eficiența și rapiditatea de intervenție în misiunile internaționale la care au participat - situații de urgență, proiecte dedicate animalelor fără stăpân și misiuni speciale.
- Câte animale sălbatice a salvat Vier Pfoten în România?
- Fundația Vier Pfoten a salvat peste 40 de animale sălbatice, aflate în situații dificile în România. Cea mai mare parte dintre acestea au fost lei, precum și urși și tigri.
- Câte dintre acestea au fost duse în Africa?
- 36 de feline mari (dintre care trei tigri) au ajuns cu bine la Lionsrock, în Africa de Sud, unde au avut și au parte de o viață îmbunătățită extrem de mult, aș zice chiar fericită, în mediul lor natural. Aici, la Lionsrock, sunt permanent hrănite și ținute sub supravegherea îngrijitorilor și a medicilor veterinari. După cum știți, desigur, "Fundația Vier Pfoten" a fost solicitată încă de anul trecut de primăria Onești, pentru preluarea felinelor din grădina zoologică a orașului, grădină zoologică ce nu mai are autorizație de funcționare din 2007. Aici, animalele au trăit toată viața pe ciment, în țarcuri extrem de mici și în condiții total nepotrivite pentru această specie. Cei patru lei au împărțit o suprafață de numai 40 mp, în condițiile în care, potrivit legislației în vigoare, o grădină zoo trebuie să asigure o suprafață de minimum 500 mp pentru o singură pereche de lei. Analizele efectuate de medicii Vier Pfoten au relevat faptul că toate animalele prezentau carențe grave de minerale și calciu, în vreme ce puii de leu sufereau de rahitism și nanism hipofizar. (Adică sunt pitici. La vârsta de opt luni arată ca puii de două luni.) În rezervația pe care Vier Pfoten o deține în Africa de Sud, felinele vor păși pe iarbă pentru prima oară în viața lor. După o perioadă pe care o vor petrece în țarcul de adaptare, animalele vor fi mutate în țarcuri de minimum 1 hectar (10.000 mp), de peste 250 de ori mai mari decât spațiile în care au trăit până acum. Rezervația Lionsrock se întinde pe o suprafață de 1242 de hectare și este construită după cele mai moderne standarde. Felinele au aici posibilitatea să trăiască potrivit necesităților speciei, sub permanenta supraveghere a două echipe de îngrijitori și medici veterinari.
În prezent, în România există 26 de grădini zoologice, dintre care cinci au rămas fără autorizație, din cauza imposibilității de a asigura standarde minime de adăpostire. Animalele din aceste grădini zoo continuă să fie ținute în condiții mizere. Grupul transferat de la zoo Onești este compus din leul Tarzan, leoaica Șiba și cei doi pui ai lor, Sara și Hera, precum și din doi tigri - Gerică și Tomi. Alți doi lei și doi tigri rămași la Zoo Onești urmează să fie transferați la Lionsrock, cu un nou transport, care va fi organizat peste câteva luni. A fost o călătorie de aproximativ 15.000 de kilometri! Ne bucurăm că încă o grădină zoologică din România a luat decizia corectă de a ne încredința felinele, pentru a le asigura o viață în conformitate cu nevoile speciei.
- În ce măsură autoritățile române au ajutat la salvarea acestor animale?
- Cea mai importantă contribuție a autorităților române a fost aplicarea legislației în vigoare: și anume, legea care interzice deținerea animalelor sălbatice în captivitate privată. În caz contrar, înseamnă amenzi, confiscarea animalelor și dosar penal pentru "deținător". Din păcate, nu vedem prevăzute niciun fel de fonduri și niciun plan național de gestionare a animalelor sălbatice (mai ales a celor exotice) și de implementare a Directivei Zoo.
- Pe ce loc s-ar situa România din punctul de vedere al iubirii populației față de animale?
- Greu de spus. Depinde cu cine ne comparăm. Cred că în România sunt foarte mulți oameni care iubesc și respectă animalele. Sintagma "iubitor de animale" a devenit însă cumva ciudată, pentru că include fel de fel de manifestări ale "iubirii" pentru câini, mergând până la ura față de oameni sau față de alte animale. Faptul că mulți câini fără stăpân sunt adoptați pe lângă blocuri, au un nume, răspund la acel nume și știu exact când "e gata masa", faptul că proiectele de educație privind animalele au o cerere foarte mare în școlile din România, că multe familii au animale de companie salvate din stradă, din "pătura de jos a maidanezilor", faptul că România are cea mai mare populație de urși, lupi și porci sălbatici din toată Europa, toate astea sunt, din punctul meu de vedere, semne clare: ne plac animalele, ba chiar le iubim. Cred că suntem un vârf de lance!