FRATE ŢĂRAN, ÎNSCRIE-TE ÎN CATAR!

- Mica gospodărie ţărănească nu trebuie să dispară! Drepturile ei sunt reprezentate şi apărate de Confederaţia Asociaţiilor Ţărăneşti din România (CATAR), înfiinţată recent -

După cum se ştie, România are cea mai mare civilizaţie rurală vie din Europa. Depăşeşte de două ori Polonia, la numărul de ferme familiale de subzistenţă: circa 3,5 - 4 milioane, faţă de 1,5 - 1,8 milioane. Şi la numărul fermelor acreditate pen­tru agricultura ecologică stăm, numeric, mai bine: 26,7 milioane faţă de 26,2 milioane. În schimb, polo­nezii au avantajul păstrării proprietăţii asupra pămân­tului în timpul regimului comunist, ceea ce înseamnă că "ruptura de glie", tragedia "raiului" colectivist ro­mâ­nesc, nu s-a produs. Glasul pământului, glasul omu­lui de jos, al societăţii civile, este mult mai ascultat şi chiar mai temut la Varşovia, decât la Bucureşti. Iată însă că sunt şi români decişi să recupereze întârzierea istorică respectivă şi pornesc curajos să se organizeze. La sugestia unui irlandez îndrăgostit de satele româ­neşti, Peter Hurley, despre care revista noastră a mai scris, câteva federaţii şi asociaţii ţărăneşti au înfiinţat, în decembrie 2012, la Braşov, Confederaţia Aso­cia­ţiilor Ţărăneşti din România, CATAR. Găzduită de Mu­zeul Ţăranului Român, festivitatea de lansare na­ţio­nală a Confederaţiei a avut loc recent şi l-a avut printre invitaţi pe un reprezentant al Ministerului Agriculturii, care a dorit să fie primit, simbolic, printre membrii onorifici - semn că soarta ţărănimii ar putea interesa noile autorităţi. Mai ales că în statutul orga­nizaţiei se precizează: "confederaţia se înfiin­ţează pentru a susţine interesele ţăranilor şi ale micilor fermieri în faţa autorităţilor". Acesta este, de fapt, sco­pul fundamental al CATAR: "de a apăra şi pro­mova interesele gospodăriilor ţărăneşti, ale fermelor mici, obiectivul fundamental fiind acela de a conserva mo­dul de viaţă, cultura şi tra­diţiile din mediul rural, bio­diversitatea şi calitatea me­diului natural, prin culti­varea terenului şi creşterea animalelor în fermele mici şi gospodăriile ţărăneşti". Este prima organizaţie de acest gen din România şi este pen­tru prima dată când voci reu­nite ale societăţii civile, re­prezentând ţărănimea, se fac auzite la un nivel atât de înalt. Într-un fel, s-ar putea spune că preşedintele moral al CATAR este chiar comi­sarul Dacian Cioloş, întrucât lui i se datorează capitole noi în Politica Agricolă Comună a UE, pe anii 2014-2020, pri­vi­toare la mica gospodărie ţără­nească şi necesitatea prote­jării ei prin politici deschise, curajoase, ale Comisiei Eu­ropene. De altfel, Alin Bog­dan Bu­­zescu, preşedintele în func­­ţiune al confederaţiei, a spus destul de transparent: "Sun­tem ferm convinşi că civilizaţia rurală vie a Ro­mâniei este o resursă naturală strategică a Statului şi ar trebui recunoscută ca atare în cadrul Acordului de Parteneriat între Comisia Europeană şi Guvernul Ro­mâ­niei. Unii vor ca ţăranul să dispară, în numele pro­gresului. Noi îl susţinem, ca să aibă un trai mai bun şi pentru ca România să păstreze ceea ce o diferenţiază de restul Europei: o civilizaţie rurală vie".

Se aşteaptă noi membri

Odată înfiinţată, confederaţia aşteaptă noi membri, deoarece îşi propune să reprezinte interesele a cel puţin 3 milioane de ţărani. Gospodăriile ţărăneşti şi fermele mici vor putea susţine astfel, în faţa autorităţilor, un punct de vedere comun privind nevoile lor în viitoarea perioadă. Eşti considerat neviabil pe piaţă? Eşti văzut ca o piatră de moară legată de gâtul României "mo­der­ne", că­reia-i pute mirosul de bălegar şi cheagul de miel? Stai în calea lărgirii latifundiilor şi enervează-l pe ne­inspiratul domn Lazea, economistul şef al BNR, care ar pune biciul pe "amărâţii" cu două hectare, fiindcă refuză să-şi lase pământul muncit la colectivă. Din pă­cate, unii ca d-l Lazea sunt derutaţi de faptul că pro­dusele gospodăriilor ţărăneşti - mult mai gustoase şi mai sănătoase decât ceea ce se găseşte în hiper­mar­ket - nu ajung pe piaţă, pentru că acestea realizează can­tităţi prea mici şi nu sunt unite în asociaţii care să le permită o mai bună valorificare a producţiei. Însă acest lucru s-ar putea schimba, dacă autorităţile vor spri­jini, în anii care urmează, finanţarea lanţurilor scur­te ali­mentare, posibilitate prevăzută în noua Po­litică Agri­colă Comună, întreprinsă de comisarul eu­ropean pen­tru agricultură, Dacian Cioloş. Departe de a considera, ca lobby-iştii de serviciu ai marilor cor­po­raţii, că mica gospodărie ţăranească trebuie să dispară, pentru ca agri­cultura românească să copieze modelele occi­den­tale moderne, CATAR susţine că fermele mici au un deosebit potenţial de dezvoltare agricolă, turis­tică, so­cială, culturală şi economică. Confederaţia Aso­ciaţiilor Ţărăneşti din România este compusă din or­gani­zaţii implicate în dezvoltarea spaţiului rural. Aces­te orga­ni­zaţii includ asociaţiile care reprezintă fermie­rii, pro­prietarii de pământ, proprietarii şi managerii de păduri, organizaţiile comerciale, autorităţile locale, or­gani­za­ţiile civile şi non-profit de di­verse tipuri, asociaţiile ce re­prezintă grupuri etnice şi mi­noritare, universită­ţile, ins­ti­­tutele de cercetare, muzeele etc. Până acum, 10 organizaţii reprezentând mi­cii fermieri şi gospodăriile ţă­răneşti s-au afiliat Confede­ra­ţiei. Printre acestea se numără: Federaţia Agricultorilor de Munte Dor­na, Asociaţia Agrom Ro, Fun­daţia Agapis, Asociaţia de Cooperare In­tercomunitară Valea Some­şului, Asociaţia Agri­cultorilor Maghiari din Ro­mânia, Fun­daţia Adept Tran­silvania, Aso­ciaţia Tine­rilor Fermieri Olt, Asociaţia Fer­mierilor din Ro­mânia, Fe­de­raţia Agricul­to­rilor Fer­mie­rul, Asociaţia Pro­ducă­torilor Agricoli Ga­laţi. 2012 a fost Anul Inter­naţional al Coo­pe­ra­tivelor. Cu toate aces­tea, în Ro­mânia or­ganizaţiile coo­pe­ratiste sunt, practic, inexis­ten­te. Prin CATAR, lu­crurile s-ar pu­tea schimba, asocierea pen­tru producţie şi pentru vânzare făcând parte din programul de bază al organizaţiei.

"România are cea mai mare civilizaţie rurală vie din Europa"

Alin Bogdan Buzescu, preşedintele CATAR, a ex­pus astfel rolul şi programele confederaţiei în anii ce vin: "CATAR vizează o Românie unde mediul rural, în totalitatea sa, este îngrijit; unde resursele sunt uti­li­zate judicios şi responsabil; unde oamenii sunt re­com­­pensaţi corect pentru calitatea muncii lor şi unde primează principiile de cooperare în be­ne­ficiul tutu­ror. România are cea mai mare civili­zaţie rurală vie din Europa. Din această pers­pectivă, Româ­nia este uni­că. Unicitatea sa nu poate fi copiată, pen­tru că sursa legitimităţii sale este o moş­tenire agro-culturală şi rurală conti­nuă. În termeni de mar­keting, factorul unic care o dife­renţiază, fiind apreciat de consumatori şi greu de imitat de con­cu­renţi, devine un avantaj competitiv dura­bil, atât pentru o firmă comercială, cât şi pentru întreaga naţiune. Confe­deraţia Asociaţiilor Ţă­ră­neşti din România îşi pro­pune să-i repre­zinte pe tinerii fer­mi­eri, pe noii fermieri, fermierii de sub­zis­tenţă şi semisub­zistenţă, inclusiv pe cei din satele izolate, din zonele montane şi din alte zone de­favorizate. Sperăm să vă alăturaţi CATAR şi să construim împreună o reţea puternică de dez­voltare rurală".

"Mi-e teamă ca România să nu devină o a doua Spanie, în care mediul rural a fost umplut cu străini"

Unul dintre obiectivele esenţiale ale Confederaţiei este promovarea agriculturii locale şi a lanţurilor scurte de aprovizionare. CATAR, preluând noile idei din Politica Agricolă Comună a UE, vine în întâm­pi­narea intereselor ţăranilor şi susţine vânzarea directă şi evitarea intermediarilor, eliminarea rutelor lungi de transport, uşurarea rezonabilă a condiţionărilor sani­tare şi de securitate alimentară, precum şi modalităţi moderne de desfacere, de etichetare şi certificare. De­sigur, mai sunt multe de făcut pentru îmbunătăţirea capacităţii de desfacere a produselor locale specifice, în toate ţările membre ale Uniunii Europene, nu numai în România, context în care o politică europeană de investiţii direct orientată către ţăran este obligatorie. Bogdan Buzescu crede că "a avea un comisar de ori­gine ţăran, Dacian Cioloş, ne pune în prima linie în ceea ce priveşte produsele bio. În consecinţă, CATAR îşi doreşte reprezentanţe în toate judeţele ţării, care să funcţioneze ca un pilon pentru cei mici şi mulţi. Vrem să-i ajutăm să-şi înfiinţeze asociaţiile şi, prin asociaţii, să ducem produsele direct la consumator, iar inter­mediarii să fie chiar asociaţiile lor!"
Sorin Chelmu, secretar general adjunct în Minis­terul Agriculturii, se arată îngrijorat că populaţia de la sate este îmbătrânită şi nu există înlocuitori. "Mi-e teamă", spune d-l Chelmu, "ca România să nu devină o a doua Spanie, în care mediul rural a fost umplut cu stră­ini - algerieni, marocani şi români, oameni care şi-au adus cu ei propriile tradiţii. Ne vom pierde substanţa naţională, dacă vom aduce străini să popu­leze satele româneşti, în loc să facilităm întoarcerea tinerilor noştri. Ăsta este motivul pentru care vă spun că sunt alături de dumneavoastră şi vă voi susţine, pentru că vreau ca spaţiul rural românesc să rămână acela pe care îl ştim".
Asociaţia Agricultorilor Maghiari din România (AAMR) este membru fondator al CATAR. Condusă de inginerul Sebestyen Csaba, asociaţia îşi are ră­dă­cinile în anul 1844, sub denumirea "Societatea Agri­colă din Ardeal", mai târziu, după 1918, schimbân­du-şi numele în Reuniunea Agricultorilor Maghiari din Transilvania, care a funcţionat până în 1947. Re­în­fiin­ţată în 1990, cu scopul de "reprezentare şi apărare a intereselor profesionale ale agricul­to­rilor", AAMR numără peste 20.000 de membri şi peste 170 de "cercuri de agricultori" sau "cercuri ale gos­podarilor". Aso­ciaţia s-a remarcat prin programele educative, de re­învăţare a profesiei de ţăran, de întoarcere la munca câm­pului a tineretului din oraşe. Cursuri agro­zoo­tehnice în satele doritorilor, "cu Spic de Argint" sau "cu Spic de Aur", în funcţie de nivelul cursanţilor; cursuri de turism rural, cursuri pentru scri­erea de proiecte europene, consultanţă tip caravană, numită "Europa agrară de la sat la sat", formarea de specialişti în consultanţă agrară - toate aceste activităţi fac din AAMR o asociaţie unicat în România.
Am mai prezentat, de-a lungul timpului, diverse asociaţii şi fundaţii ţărăneşti. Puterea lor de influenţare a mediului politic şi administrativ este însă redusă. De aceea, apariţia CATAR aduce speranţa unor schimbări importante. Ţăranii români, ţăranii polonezi, francezi sau unguri, ca să vorbim de cei mai numeroşi din UE, par a avea o singură şansă în epoca globalizării oarbe: or­ganizarea. Dintre toţi, românii păreau rămaşi la coa­dă. Cum ar fi să trecem în frunte? Numai acum, şi nu altă dată, avem la Înalta Curte un comisar... "ţăran"!

Pentru mai multe informaţii, consultaţi www.catara.ro sau contactaţi preşedintele CATAR la nr. de telefon 0726/78.02.55.