După cum se știe, România are cea mai mare civilizație rurală vie din Europa. Depășește de două ori Polonia, la numărul de ferme familiale de subzistență: circa 3,5 - 4 milioane, față de 1,5 - 1,8 milioane. Și la numărul fermelor acreditate pentru agricultura ecologică stăm, numeric, mai bine: 26,7 milioane față de 26,2 milioane. În schimb, polonezii au avantajul păstrării proprietății asupra pământului în timpul regimului comunist, ceea ce înseamnă că "ruptura de glie", tragedia "raiului" colectivist românesc, nu s-a produs. Glasul pământului, glasul omului de jos, al societății civile, este mult mai ascultat și chiar mai temut la Varșovia, decât la București. Iată însă că sunt și români deciși să recupereze întârzierea istorică respectivă și pornesc curajos să se organizeze. La sugestia unui irlandez îndrăgostit de satele românești, Peter Hurley, despre care revista noastră a mai scris, câteva federații și asociații țărănești au înființat, în decembrie 2012, la Brașov, Confederația Asociațiilor Țărănești din România, CATAR. Găzduită de Muzeul Țăranului Român, festivitatea de lansare națională a Confederației a avut loc recent și l-a avut printre invitați pe un reprezentant al Ministerului Agriculturii, care a dorit să fie primit, simbolic, printre membrii onorifici - semn că soarta țărănimii ar putea interesa noile autorități. Mai ales că în statutul organizației se precizează: "confederația se înființează pentru a susține interesele țăranilor și ale micilor fermieri în fața autorităților". Acesta este, de fapt, scopul fundamental al CATAR: "de a apăra și promova interesele gospodăriilor țărănești, ale fermelor mici, obiectivul fundamental fiind acela de a conserva modul de viață, cultura și tradițiile din mediul rural, biodiversitatea și calitatea mediului natural, prin cultivarea terenului și creșterea animalelor în fermele mici și gospodăriile țărănești". Este prima organizație de acest gen din România și este pentru prima dată când voci reunite ale societății civile, reprezentând țărănimea, se fac auzite la un nivel atât de înalt. Într-un fel, s-ar putea spune că președintele moral al CATAR este chiar comisarul Dacian Cioloș, întrucât lui i se datorează capitole noi în Politica Agricolă Comună a UE, pe anii 2014-2020, privitoare la mica gospodărie țărănească și necesitatea protejării ei prin politici deschise, curajoase, ale Comisiei Europene. De altfel, Alin Bogdan Buzescu, președintele în funcțiune al confederației, a spus destul de transparent: "Suntem ferm convinși că civilizația rurală vie a României este o resursă naturală strategică a Statului și ar trebui recunoscută ca atare în cadrul Acordului de Parteneriat între Comisia Europeană și Guvernul României. Unii vor ca țăranul să dispară, în numele progresului. Noi îl susținem, ca să aibă un trai mai bun și pentru ca România să păstreze ceea ce o diferențiază de restul Europei: o civilizație rurală vie".
Se așteaptă noi membri
Odată înființată, confederația așteaptă noi membri, deoarece își propune să reprezinte interesele a cel puțin 3 milioane de țărani. Gospodăriile țărănești și fermele mici vor putea susține astfel, în fața autorităților, un punct de vedere comun privind nevoile lor în viitoarea perioadă. Ești considerat neviabil pe piață? Ești văzut ca o piatră de moară legată de gâtul României "moderne", căreia-i pute mirosul de bălegar și cheagul de miel? Stai în calea lărgirii latifundiilor și enervează-l pe neinspiratul domn Lazea, economistul șef al BNR, care ar pune biciul pe "amărâții" cu două hectare, fiindcă refuză să-și lase pământul muncit la colectivă. Din păcate, unii ca d-l Lazea sunt derutați de faptul că produsele gospodăriilor țărănești - mult mai gustoase și mai sănătoase decât ceea ce se găsește în hipermarket - nu ajung pe piață, pentru că acestea realizează cantități prea mici și nu sunt unite în asociații care să le permită o mai bună valorificare a producției. Însă acest lucru s-ar putea schimba, dacă autoritățile vor sprijini, în anii care urmează, finanțarea lanțurilor scurte alimentare, posibilitate prevăzută în noua Politică Agricolă Comună, întreprinsă de comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloș. Departe de a considera, ca lobby-iștii de serviciu ai marilor corporații, că mica gospodărie țăranească trebuie să dispară, pentru ca agricultura românească să copieze modelele occidentale moderne, CATAR susține că fermele mici au un deosebit potențial de dezvoltare agricolă, turistică, socială, culturală și economică. Confederația Asociațiilor Țărănești din România este compusă din organizații implicate în dezvoltarea spațiului rural. Aceste organizații includ asociațiile care reprezintă fermierii, proprietarii de pământ, proprietarii și managerii de păduri, organizațiile comerciale, autoritățile locale, organizațiile civile și non-profit de diverse tipuri, asociațiile ce reprezintă grupuri etnice și minoritare, universitățile, institutele de cercetare, muzeele etc. Până acum, 10 organizații reprezentând micii fermieri și gospodăriile țărănești s-au afiliat Confederației. Printre acestea se numără: Federația Agricultorilor de Munte Dorna, Asociația Agrom Ro, Fundația Agapis, Asociația de Cooperare Intercomunitară Valea Someșului, Asociația Agricultorilor Maghiari din România, Fundația Adept Transilvania, Asociația Tinerilor Fermieri Olt, Asociația Fermierilor din România, Federația Agricultorilor Fermierul, Asociația Producătorilor Agricoli Galați. 2012 a fost Anul Internațional al Cooperativelor. Cu toate acestea, în România organizațiile cooperatiste sunt, practic, inexistente. Prin CATAR, lucrurile s-ar putea schimba, asocierea pentru producție și pentru vânzare făcând parte din programul de bază al organizației.
"România are cea mai mare civilizație rurală vie din Europa"
Alin Bogdan Buzescu, președintele CATAR, a expus astfel rolul și programele confederației în anii ce vin: "CATAR vizează o Românie unde mediul rural, în totalitatea sa, este îngrijit; unde resursele sunt utilizate judicios și responsabil; unde oamenii sunt recompensați corect pentru calitatea muncii lor și unde primează principiile de cooperare în beneficiul tuturor. România are cea mai mare civilizație rurală vie din Europa. Din această perspectivă, România este unică. Unicitatea sa nu poate fi copiată, pentru că sursa legitimității sale este o moștenire agro-culturală și rurală continuă. În termeni de marketing, factorul unic care o diferențiază, fiind apreciat de consumatori și greu de imitat de concurenți, devine un avantaj competitiv durabil, atât pentru o firmă comercială, cât și pentru întreaga națiune. Confederația Asociațiilor Țărănești din România își propune să-i reprezinte pe tinerii fermieri, pe noii fermieri, fermierii de subzistență și semisubzistență, inclusiv pe cei din satele izolate, din zonele montane și din alte zone defavorizate. Sperăm să vă alăturați CATAR și să construim împreună o rețea puternică de dezvoltare rurală".
"Mi-e teamă ca România să nu devină o a doua Spanie, în care mediul rural a fost umplut cu străini"
Unul dintre obiectivele esențiale ale Confederației este promovarea agriculturii locale și a lanțurilor scurte de aprovizionare. CATAR, preluând noile idei din Politica Agricolă Comună a UE, vine în întâmpinarea intereselor țăranilor și susține vânzarea directă și evitarea intermediarilor, eliminarea rutelor lungi de transport, ușurarea rezonabilă a condiționărilor sanitare și de securitate alimentară, precum și modalități moderne de desfacere, de etichetare și certificare. Desigur, mai sunt multe de făcut pentru îmbunătățirea capacității de desfacere a produselor locale specifice, în toate țările membre ale Uniunii Europene, nu numai în România, context în care o politică europeană de investiții direct orientată către țăran este obligatorie. Bogdan Buzescu crede că "a avea un comisar de origine țăran, Dacian Cioloș, ne pune în prima linie în ceea ce privește produsele bio. În consecință, CATAR își dorește reprezentanțe în toate județele țării, care să funcționeze ca un pilon pentru cei mici și mulți. Vrem să-i ajutăm să-și înființeze asociațiile și, prin asociații, să ducem produsele direct la consumator, iar intermediarii să fie chiar asociațiile lor!"
Sorin Chelmu, secretar general adjunct în Ministerul Agriculturii, se arată îngrijorat că populația de la sate este îmbătrânită și nu există înlocuitori. "Mi-e teamă", spune d-l Chelmu, "ca România să nu devină o a doua Spanie, în care mediul rural a fost umplut cu străini - algerieni, marocani și români, oameni care și-au adus cu ei propriile tradiții. Ne vom pierde substanța națională, dacă vom aduce străini să populeze satele românești, în loc să facilităm întoarcerea tinerilor noștri. Ăsta este motivul pentru care vă spun că sunt alături de dumneavoastră și vă voi susține, pentru că vreau ca spațiul rural românesc să rămână acela pe care îl știm".
Asociația Agricultorilor Maghiari din România (AAMR) este membru fondator al CATAR. Condusă de inginerul Sebestyen Csaba, asociația își are rădăcinile în anul 1844, sub denumirea "Societatea Agricolă din Ardeal", mai târziu, după 1918, schimbându-și numele în Reuniunea Agricultorilor Maghiari din Transilvania, care a funcționat până în 1947. Reînființată în 1990, cu scopul de "reprezentare și apărare a intereselor profesionale ale agricultorilor", AAMR numără peste 20.000 de membri și peste 170 de "cercuri de agricultori" sau "cercuri ale gospodarilor". Asociația s-a remarcat prin programele educative, de reînvățare a profesiei de țăran, de întoarcere la munca câmpului a tineretului din orașe. Cursuri agrozootehnice în satele doritorilor, "cu Spic de Argint" sau "cu Spic de Aur", în funcție de nivelul cursanților; cursuri de turism rural, cursuri pentru scrierea de proiecte europene, consultanță tip caravană, numită "Europa agrară de la sat la sat", formarea de specialiști în consultanță agrară - toate aceste activități fac din AAMR o asociație unicat în România.
Am mai prezentat, de-a lungul timpului, diverse asociații și fundații țărănești. Puterea lor de influențare a mediului politic și administrativ este însă redusă. De aceea, apariția CATAR aduce speranța unor schimbări importante. Țăranii români, țăranii polonezi, francezi sau unguri, ca să vorbim de cei mai numeroși din UE, par a avea o singură șansă în epoca globalizării oarbe: organizarea. Dintre toți, românii păreau rămași la coadă. Cum ar fi să trecem în frunte? Numai acum, și nu altă dată, avem la Înalta Curte un comisar... "țăran"!
Pentru mai multe informații, consultați www.catara.ro sau contactați președintele CATAR la nr. de telefon 0726/78.02.55.