FRATE ȚĂRAN, ÎNSCRIE-TE ÎN CATAR!

Ion Longin Popescu
- Mica gospodărie țărănească nu trebuie să dispară! Drepturile ei sunt reprezentate și apărate de Confederația Asociațiilor Țărănești din România (CATAR), înființată recent -

După cum se știe, România are cea mai mare civilizație rurală vie din Europa. Depășește de două ori Polonia, la numărul de ferme familiale de subzistență: circa 3,5 - 4 milioane, față de 1,5 - 1,8 milioane. Și la numărul fermelor acreditate pen­tru agricultura ecologică stăm, numeric, mai bine: 26,7 milioane față de 26,2 milioane. În schimb, polo­nezii au avantajul păstrării proprietății asupra pămân­tului în timpul regimului comunist, ceea ce înseamnă că "ruptura de glie", tragedia "raiului" colectivist ro­mâ­nesc, nu s-a produs. Glasul pământului, glasul omu­lui de jos, al societății civile, este mult mai ascultat și chiar mai temut la Varșovia, decât la București. Iată însă că sunt și români deciși să recupereze întârzierea istorică respectivă și pornesc curajos să se organizeze. La sugestia unui irlandez îndrăgostit de satele româ­nești, Peter Hurley, despre care revista noastră a mai scris, câteva federații și asociații țărănești au înființat, în decembrie 2012, la Brașov, Confederația Aso­cia­țiilor Țărănești din România, CATAR. Găzduită de Mu­zeul Țăranului Român, festivitatea de lansare na­țio­nală a Confederației a avut loc recent și l-a avut printre invitați pe un reprezentant al Ministerului Agriculturii, care a dorit să fie primit, simbolic, printre membrii onorifici - semn că soarta țărănimii ar putea interesa noile autorități. Mai ales că în statutul orga­nizației se precizează: "confederația se înfiin­țează pentru a susține interesele țăranilor și ale micilor fermieri în fața autorităților". Acesta este, de fapt, sco­pul fundamental al CATAR: "de a apăra și pro­mova interesele gospodăriilor țărănești, ale fermelor mici, obiectivul fundamental fiind acela de a conserva mo­dul de viață, cultura și tra­dițiile din mediul rural, bio­diversitatea și calitatea me­diului natural, prin culti­varea terenului și creșterea animalelor în fermele mici și gospodăriile țărănești". Este prima organizație de acest gen din România și este pen­tru prima dată când voci reu­nite ale societății civile, re­prezentând țărănimea, se fac auzite la un nivel atât de înalt. Într-un fel, s-ar putea spune că președintele moral al CATAR este chiar comi­sarul Dacian Cioloș, întrucât lui i se datorează capitole noi în Politica Agricolă Comună a UE, pe anii 2014-2020, pri­vi­toare la mica gospodărie țără­nească și necesitatea prote­jării ei prin politici deschise, curajoase, ale Comisiei Eu­ropene. De altfel, Alin Bog­dan Bu­­zescu, președintele în func­­țiune al confederației, a spus destul de transparent: "Sun­tem ferm convinși că civilizația rurală vie a Ro­mâniei este o resursă naturală strategică a Statului și ar trebui recunoscută ca atare în cadrul Acordului de Parteneriat între Comisia Europeană și Guvernul Ro­mâ­niei. Unii vor ca țăranul să dispară, în numele pro­gresului. Noi îl susținem, ca să aibă un trai mai bun și pentru ca România să păstreze ceea ce o diferențiază de restul Europei: o civilizație rurală vie".

Se așteaptă noi membri

Odată înființată, confederația așteaptă noi membri, deoarece își propune să reprezinte interesele a cel puțin 3 milioane de țărani. Gospodăriile țărănești și fermele mici vor putea susține astfel, în fața autorităților, un punct de vedere comun privind nevoile lor în viitoarea perioadă. Ești considerat neviabil pe piață? Ești văzut ca o piatră de moară legată de gâtul României "mo­der­ne", că­reia-i pute mirosul de bălegar și cheagul de miel? Stai în calea lărgirii latifundiilor și enervează-l pe ne­inspiratul domn Lazea, economistul șef al BNR, care ar pune biciul pe "amărâții" cu două hectare, fiindcă refuză să-și lase pământul muncit la colectivă. Din pă­cate, unii ca d-l Lazea sunt derutați de faptul că pro­dusele gospodăriilor țărănești - mult mai gustoase și mai sănătoase decât ceea ce se găsește în hiper­mar­ket - nu ajung pe piață, pentru că acestea realizează can­tități prea mici și nu sunt unite în asociații care să le permită o mai bună valorificare a producției. Însă acest lucru s-ar putea schimba, dacă autoritățile vor spri­jini, în anii care urmează, finanțarea lanțurilor scur­te ali­mentare, posibilitate prevăzută în noua Po­litică Agri­colă Comună, întreprinsă de comisarul eu­ropean pen­tru agricultură, Dacian Cioloș. Departe de a considera, ca lobby-iștii de serviciu ai marilor cor­po­rații, că mica gospodărie țăranească trebuie să dispară, pentru ca agri­cultura românească să copieze modelele occi­den­tale moderne, CATAR susține că fermele mici au un deosebit potențial de dezvoltare agricolă, turis­tică, so­cială, culturală și economică. Confederația Aso­ciațiilor Țărănești din România este compusă din or­gani­zații implicate în dezvoltarea spațiului rural. Aces­te orga­ni­zații includ asociațiile care reprezintă fermie­rii, pro­prietarii de pământ, proprietarii și managerii de păduri, organizațiile comerciale, autoritățile locale, or­gani­za­țiile civile și non-profit de di­verse tipuri, asociațiile ce re­prezintă grupuri etnice și mi­noritare, universită­țile, ins­ti­­tutele de cercetare, muzeele etc. Până acum, 10 organizații reprezentând mi­cii fermieri și gospodăriile ță­rănești s-au afiliat Confede­ra­ției. Printre acestea se numără: Federația Agricultorilor de Munte Dor­na, Asociația Agrom Ro, Fun­dația Agapis, Asociația de Cooperare In­tercomunitară Valea Some­șului, Asociația Agri­cultorilor Maghiari din Ro­mânia, Fun­dația Adept Tran­silvania, Aso­ciația Tine­rilor Fermieri Olt, Asociația Fer­mierilor din Ro­mânia, Fe­de­rația Agricul­to­rilor Fer­mie­rul, Asociația Pro­ducă­torilor Agricoli Ga­lați. 2012 a fost Anul Inter­național al Coo­pe­ra­tivelor. Cu toate aces­tea, în Ro­mânia or­ganizațiile coo­pe­ratiste sunt, practic, inexis­ten­te. Prin CATAR, lu­crurile s-ar pu­tea schimba, asocierea pen­tru producție și pentru vânzare făcând parte din programul de bază al organizației.

"România are cea mai mare civilizație rurală vie din Europa"

Alin Bogdan Buzescu, președintele CATAR, a ex­pus astfel rolul și programele confederației în anii ce vin: "CATAR vizează o Românie unde mediul rural, în totalitatea sa, este îngrijit; unde resursele sunt uti­li­zate judicios și responsabil; unde oamenii sunt re­com­­pensați corect pentru calitatea muncii lor și unde primează principiile de cooperare în be­ne­ficiul tutu­ror. România are cea mai mare civili­zație rurală vie din Europa. Din această pers­pectivă, Româ­nia este uni­că. Unicitatea sa nu poate fi copiată, pen­tru că sursa legitimității sale este o moș­tenire agro-culturală și rurală conti­nuă. În termeni de mar­keting, factorul unic care o dife­rențiază, fiind apreciat de consumatori și greu de imitat de con­cu­renți, devine un avantaj competitiv dura­bil, atât pentru o firmă comercială, cât și pentru întreaga națiune. Confe­derația Asociațiilor Ță­ră­nești din România își pro­pune să-i repre­zinte pe tinerii fer­mi­eri, pe noii fermieri, fermierii de sub­zis­tență și semisub­zistență, inclusiv pe cei din satele izolate, din zonele montane și din alte zone de­favorizate. Sperăm să vă alăturați CATAR și să construim împreună o rețea puternică de dez­voltare rurală".

"Mi-e teamă ca România să nu devină o a doua Spanie, în care mediul rural a fost umplut cu străini"

Unul dintre obiectivele esențiale ale Confederației este promovarea agriculturii locale și a lanțurilor scurte de aprovizionare. CATAR, preluând noile idei din Politica Agricolă Comună a UE, vine în întâm­pi­narea intereselor țăranilor și susține vânzarea directă și evitarea intermediarilor, eliminarea rutelor lungi de transport, ușurarea rezonabilă a condiționărilor sani­tare și de securitate alimentară, precum și modalități moderne de desfacere, de etichetare și certificare. De­sigur, mai sunt multe de făcut pentru îmbunătățirea capacității de desfacere a produselor locale specifice, în toate țările membre ale Uniunii Europene, nu numai în România, context în care o politică europeană de investiții direct orientată către țăran este obligatorie. Bogdan Buzescu crede că "a avea un comisar de ori­gine țăran, Dacian Cioloș, ne pune în prima linie în ceea ce privește produsele bio. În consecință, CATAR își dorește reprezentanțe în toate județele țării, care să funcționeze ca un pilon pentru cei mici și mulți. Vrem să-i ajutăm să-și înființeze asociațiile și, prin asociații, să ducem produsele direct la consumator, iar inter­mediarii să fie chiar asociațiile lor!"
Sorin Chelmu, secretar general adjunct în Minis­terul Agriculturii, se arată îngrijorat că populația de la sate este îmbătrânită și nu există înlocuitori. "Mi-e teamă", spune d-l Chelmu, "ca România să nu devină o a doua Spanie, în care mediul rural a fost umplut cu stră­ini - algerieni, marocani și români, oameni care și-au adus cu ei propriile tradiții. Ne vom pierde substanța națională, dacă vom aduce străini să popu­leze satele românești, în loc să facilităm întoarcerea tinerilor noștri. Ăsta este motivul pentru care vă spun că sunt alături de dumneavoastră și vă voi susține, pentru că vreau ca spațiul rural românesc să rămână acela pe care îl știm".
Asociația Agricultorilor Maghiari din România (AAMR) este membru fondator al CATAR. Condusă de inginerul Sebestyen Csaba, asociația își are ră­dă­cinile în anul 1844, sub denumirea "Societatea Agri­colă din Ardeal", mai târziu, după 1918, schimbân­du-și numele în Reuniunea Agricultorilor Maghiari din Transilvania, care a funcționat până în 1947. Re­în­fiin­țată în 1990, cu scopul de "reprezentare și apărare a intereselor profesionale ale agricul­to­rilor", AAMR numără peste 20.000 de membri și peste 170 de "cercuri de agricultori" sau "cercuri ale gos­podarilor". Aso­ciația s-a remarcat prin programele educative, de re­învățare a profesiei de țăran, de întoarcere la munca câm­pului a tineretului din orașe. Cursuri agro­zoo­tehnice în satele doritorilor, "cu Spic de Argint" sau "cu Spic de Aur", în funcție de nivelul cursanților; cursuri de turism rural, cursuri pentru scri­erea de proiecte europene, consultanță tip caravană, numită "Europa agrară de la sat la sat", formarea de specialiști în consultanță agrară - toate aceste activități fac din AAMR o asociație unicat în România.
Am mai prezentat, de-a lungul timpului, diverse asociații și fundații țărănești. Puterea lor de influențare a mediului politic și administrativ este însă redusă. De aceea, apariția CATAR aduce speranța unor schimbări importante. Țăranii români, țăranii polonezi, francezi sau unguri, ca să vorbim de cei mai numeroși din UE, par a avea o singură șansă în epoca globalizării oarbe: or­ganizarea. Dintre toți, românii păreau rămași la coa­dă. Cum ar fi să trecem în frunte? Numai acum, și nu altă dată, avem la Înalta Curte un comisar... "țăran"!

Pentru mai multe informații, consultați www.catara.ro sau contactați președintele CATAR la nr. de telefon 0726/78.02.55.