Asociaţia Proprietarilor de Păduri, Păşuni şi Terenuri Agricole din Ardeal (APPPTAA), filiala Maramureş, duce de multă vreme o luptă grea, de uzură, pentru repunerea în drepturi a Comunităţilor Locale, prin recunoaşterea composesoratelor comunale - forme de proprietate asociativă asupra pământului, care vin din istorie. Astfel, în timp ce în zonele Harghita, Covasna şi Mureş, aceste composesorate au intrat în drepturi ca urmare a intervenţiilor constante ale primarilor UDMR, în restul ţării, proprietăţile respective au constituit surse de ilegalităţi fără număr. Proprietarul Gheorghe Cozmuţa din Cicârlău ne spune întreaga poveste.
"Forma comună de administrare a proprietăţii comunale reprezintă o dovadă de mare caracter al Neamului Românesc"
- Ce sunt Comunităţile Locale şi cine este îndreptăţit la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor comunale?
- "Comuna", ca titular al dreptului de proprietate a Proprietăţii Comunale (păduri, păşuni şi terenuri agricole), îi reprezenta pe toţi membrii unei colectivităţi (CL), în general locuitorii unui sat, care se cunoşteau între ei şi care se întâlneau periodic (în general la ieşirea de la biserică), împreună cu reprezentanţii acestei comunităţi (în primul rând cu preotul satului), pentru a pune în discuţie problemele legate de modul de administrare a proprietăţilor comune, dar şi problemele sociale. Această formă arhaică de organizare socială a comunităţilor omeneşti vine din negura vremurilor, din comuna primitivă. Este menţionată în lucrări istorice şi literare, dar şi de autorii Legii XVIII/1890 (emisă de regimul austro-ungar), în baza căreia composesoratele grănicereşti ale urmaşilor grănicerilor din Regimentul II românesc de graniţă Năsăud au trecut la regim de composesorate comunale. A fost preluată, cu acest înţeles, de către autorii legii pentru reforma agrară din 1921, în baza căreia se înfiinţează astfel de composesorate, în toate localităţile României mari, în care nu existau.
- Care a fost importanţa socială şi economică a acestor composesorate?
- Această formă comună de proprietate şi administrare a proprietăţii comunale (PC), de către toţi membrii comunităţilor locale (CL), reprezintă o dovadă de mare caracter al Neamului Românesc. CL a asigurat şi pentru familiile nevoiaşe un trai decent şi demn, prin asigurarea nevoilor elementare de hrană, lemne, bani. Mai mult, aceste forme asociative au creat locuri de muncă în mediul rural, au susţinut financiar centrele de cultură româneşti şi au constituit principalul liant al vieţii sociale a românilor. Multe dintre aceste composesorate comunale, pierdute din cauza vicisitudinilor vremurilor ("Ne-au furat păşunea domnii"), au fost răscumpărate de către ţăranii ardeleni, fie prin muncile prestate, fie cu banii câştigaţi în America, unde au plecat să muncească, astfel că Marea Unire din 1918 s-a realizat în baza probelor de netăgăduit care arătau că pământul înscris în cărţile funciare pe numele lor aparţine de fapt şi de drept românilor.
- Care este regimul juridic actual al Proprietăţii Comunale (PC)?
- Din păcate, în ultimii 23 de ani, toate instituţiile statului român practică cu paşi mărunţi, în mod conştient şi deliberat, o politică inexplicabilă, de dezbinare şi dispersare a maselor compacte de români. Dacă în mediul urban această politică a fost transpusă în practică prin desfiinţarea întreprinderilor, în mediul rural, această politică s-a concentrat pe desfiinţarea comunităţilor locale (CL), care s-a realizat prin deposedarea abuzivă a acestora de proprietăţile comunale şi trecerea lor ilegală în domeniul public, al Unităţii Administrativ - Teritoriale (UAT), comună sau oraş, în timp ce în prezent suntem îndrumaţi, în batjocură, la asociere.
"Primarii au încasat ilegal, ca subvenţii, aproape 2 miliarde de euro"
- Invocaţi constant lipsa de legalitate a unor acte normative care reglementează proprietatea. Aţi putea susţine aceste afirmaţii prin câteva exemple?
- Mă gândesc la Legea nr. 18/1991 şi la Legea nr. 160/2010, în baza cărora comuna sau oraşul, ca unităţi administrative, şi nu ca unităţi coagulate pe baza posesiei comune a unor proprietăţi, şi-au însuşit ilegal dreptul de proprietate asupra păşunilor comunale. Mai mult, în temeiul Legii nr. 1/2000, aceleaşi unităţi administrativ-teritoriale (UAT), comunale sau orăşeneşti, şi-au însuşit ilegal pădurile comunale. În realitate, comunele şi oraşele (primăriile respective) nu sunt îndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate asupra pădurilor şi păşunilor comunale, întrucât nu le-au deţinut niciodată în proprietate! Acestea aparţin Comunităţilor Locale (CL), fiind obţinute prin moşteniri, donaţii, cumpărări, edicte, legi de împroprietărire. Aşadar, Legea 1/2000 nu urmăreşte altceva decât lichidarea Comunităţilor Locale, prin deposedarea de aceste terenuri trecute abuziv în aşa-zisul "domeniu public".
- Care sunt consecinţele ilegalităţilor comise de-a lungul ultimilor 23 de ani, în cazurile de restituiri ale proprietăţilor?
- Consecinţele sunt nenumărate şi tragice! În baza acestor legi neconstituţionale, au fost atribuite ilegal peste 4 milioane de hectare, fiind emise, în afara legii, sute de mii de titluri de proprietate - ceea ce a creat haos în sistemul de cărţi funciare şi a făcut ca toate operaţiunile cadastrale să fie greşite. Iată, de pildă, Legea nr. 18/1991, în baza căreia terenurile "nesolicitate" au fost "trecute ca terenuri la dispoziţia comisiilor", deşi fuseseră atribuite Comunităţilor Locale, prin reforma agrară din 1921. Cum să fie solicitate aceste terenuri în 1991, când legea care îndreptăţea composesoratele comunale la reconstituirea dreptului de proprietate a fost emisă abia în anul 2000?! Cât cinism parlamentar şi guvernamental! O situaţie identică avem în administrarea şi exploatarea pajiştilor. Legea respectivă (214/2011) este neconstituţională în ansamblul ei, întrucât reglementează aceste operaţiuni pentru un teren furat de la ţăranii români, pe care comunele şi oraşele îl deţin ilegal. Cum puteau actualele comune (UAT), înfiinţate în 1950, să fie împroprietărite la reforma agrară din 1921?! Ştie cineva vreo primărie care a cumpărat un hectar de păşune şi pentru ce? Această lege a fost emisă de către parlamentarii care susţin interesele crescătorilor de animale, dar aplicarea ei a fost blocată de guvernul care susţine interesele primarilor. Ca urmare, primarii au încasat ilegal, ca subvenţii, aproape 2 miliarde de euro! Interesele celor 10 milioane de ţărani români, adevăraţii proprietari, ai căror părinţi au luptat pe toate fronturile din Europa, plătind aceste terenuri cu aur şi sânge, nu le reprezintă nimeni, toate legile fiind emise numai în favoarea grupurilor de interese. Îl informăm şi pe această cale pe d-l comisar pentru agricultură, Dacian Cioloş, referitor la aceste abuzuri făcute împotriva agriculturii României.
"Promisiunile primului ministru Victor Ponta se pare că au fost uitate..."
- Aţi vorbit, într-o scrisoare deschisă adresată autorităţilor, de lichidarea comunităţilor locale. Cine are interesul dispariţiei acestor comunităţi?
- Cei ce doresc să ne confişte pentru totdeauna dreptul de proprietate asupra păşunilor comunale, pajiştilor, terenurilor "nerevendicate", composesoratelor acordate comunităţilor locale la reforma agrară din 1921. Există o lege (400/2002), de asemenea neconstituţională, care a fost emisă special pentru muşamalizarea abuzurilor făcute în atribuirea composesoratelor comunale, foste grănicereşti, comunelor şi oraşelor, adică primăriilor respective, în dispreţ faţă de lege şi de adevăraţii proprietari: Comunităţile Locale. Aceasta este încă o dovadă prin care coordonatorii acţiunii de lichidare a comunităţilor locale şi-au subordonat în acest scop toate instituţiile statului român, care au participat la această mascaradă: comisii de fond funciar, avocatul poporului, Curtea Constituţională, Parlamentul, Guvernul României şi ANRP (instituţie aflat? în subordinea primului ministru).
- Această situaţie este întâlnită numai în Transilvania?
- Nu, aceste abuzuri s-au făcut în toate provinciile României, dar au fost mai mult evidenţiate în Ardeal, graţie demersurilor susţinute ale asociaţiei noastre. În întrevederile avute la diverse instituţii ale statului, am arătat că, întrucât aceste abuzuri sunt generalizate la nivelul întregii ţări, intrarea în legalitate se poate realiza numai printr-o lege. În întrevederile asociaţiei cu primul ministru Victor Ponta (când era în opoziţie), ni s-a promis că proiectul de lege privind clarificarea situaţiei composesoratelor comunale este finalizat şi că va fi introdus în Parlament, după ce USL va ajunge la guvernare, dar se pare că aceste promisiuni au fost uitate. În general, sesizările asociaţiei au fost tratate cu superficialitate de către autorităţi, fiind trimise de la o instituţie la alta, iar în final, răspunsurile au fost evazive, greşite. Nici măcar nu au citit legea... Ei nu înţeleg lucruri elementare: nefiind colectivizate, păşunile comunale nu au fost desfiinţate şi au funcţionat şi în perioada comunistă, motiv pentru care aceste terenuri nu fac obiectul Legii nr. 18/1991, de restituire a proprietăţilor.
"Pădurile comunale, intrate ilegal în proprietatea comunelor şi oraşelor, sunt defrişate de către primari, în complicitate cu structurile silvice"
- Toate cererile asociaţiei de proprietari au fost respinse?
- Majoritatea au fost respinse, dar acolo unde comisiile de fond funciar, primarii sau instanţele au dovedit responsabilitate, au fost admise în parte. În consecinţă, pădurile comunale, intrate ilegal în proprietatea comunelor şi oraşelor, sunt defrişate de către primari, în complicitate cu structurile silvice.
- Solicitaţi aceste păduri ca să le defrişeze asociaţiile în locul primăriilor?
- Nu, categoric nu. Solicităm aceste proprietăţi întrucât suntem îndreptăţiţi, conform prevederilor legale, dar şi pentru a opri defrişarea pădurilor! Noi considerăm pădurea un bun al tuturor românilor, iar rolul proprietarului este să o protejeze, pentru a o transmite generaţiilor viitoare. Din păcate, această politică agresivă şi de neînţeles, de distrugere a tuturor bunurilor românilor, a lovit şi pădurea. La noi, în comuna Cicârlău, a rămas proverbială legătura omului cu pădurea; astfel, cel mai înstărit om din comună, Manoilă Nedilii, pentru a nu-şi tăia pădurea, locuia într-o căsuţă modestă şi se încălzea numai cu crengi uscate, aşa că le-a lăsat nepoţilor o pădure seculară intactă...
- Până la urmă, credeţi că veţi reuşi să recuperaţi proprietăţile comunale şi să reînfiinţaţi Comunităţile Locale?
- Da, întrucât noi credem în lege, spre deosebire de cei care ne conduc, şi considerăm că legea va triumfa, cu toată opoziţia grupurilor de interese, care conduc din umbră principalele instituţii ale statului român. Actele de proprietate pentru "proprietăţile comunale", pe care le deţin primarii din întreaga ţară, sunt ilegale şi lovite de nulitate absolută, inclusiv actele prin care aceste terenuri au fost vândute sau concesionate pentru parcuri eoliene, ferme agricole, construcţii, gropi de gunoi. Pentru aceste motive, solicităm primarilor oprirea tranzacţiilor cu aceste terenuri, sistarea defrişării pădurilor şi restituirea pământurilor adevăraţilor proprietari - Comunităţile Locale. Acestea ar putea oricând solicita restituirea acestor terenuri, inclusiv a sumelor încasate ilegal ca subvenţii sau alte venituri, ceea ce ar putea falimenta multe primării.
Lui Gheorghe Cozmuţa îi puteţi telefona la tel. 0743/53.49.62 sau scrie la e-mail: apardeal_filmm@yahoo.com
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
