GHEORGHE COZMUȚA - "În România au fost atribuite ilegal peste 4 milioane de hectare, fiind emise, în afara legii, sute de mii de titluri de proprietate - ceea ce a f?cut ca toat

Ion Longin Popescu
Președintele Asociației Proprietarilor de Păduri, Pășuni și Terenuri Agricole din Ardeal, filiala Maramureș

Asociația Proprietarilor de Păduri, Pășuni și Terenuri Agricole din Ardeal (APPPTAA), filiala Maramureș, duce de multă vreme o luptă grea, de uzură, pentru repunerea în drepturi a Co­munităților Locale, prin recunoașterea compo­se­so­ra­telor comunale - forme de proprietate asociativă asupra pământului, care vin din istorie. Astfel, în timp ce în zonele Harghita, Covasna și Mureș, aceste com­po­se­sorate au intrat în drepturi ca urmare a intervențiilor constante ale primarilor UDMR, în restul țării, pro­prietățile respective au constituit surse de ilegalități fără număr. Proprietarul Gheorghe Cozmuța din Ci­cârlău ne spune întreaga poveste.

"Forma comună de administrare a proprietății comunale reprezintă o dovadă de mare caracter al Neamului Românesc"

- Ce sunt Comunitățile Locale și cine este în­drep­tățit la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor comunale?

- "Comuna", ca titular al dreptului de proprietate a Pro­prietății Comunale (păduri, pășuni și terenuri agri­cole), îi reprezenta pe toți membrii unei colectivități (CL), în general locuitorii unui sat, care se cunoșteau între ei și care se întâlneau periodic (în general la ie­șirea de la biserică), împreună cu reprezentanții acestei comunități (în primul rând cu preotul satului), pentru a pune în discuție problemele legate de modul de admi­nis­trare a proprietăților comune, dar și problemele so­ciale. Această formă arhaică de organizare socială a co­munităților omenești vine din negura vremurilor, din comuna primitivă. Este menționată în lucrări istorice și literare, dar și de autorii Legii XVIII/1890 (emisă de regimul austro-ungar), în baza căreia composesoratele grănicerești ale urmașilor grănicerilor din Regimentul II românesc de graniță Năsăud au trecut la regim de composesorate comunale. A fost preluată, cu acest în­țeles, de către autorii legii pentru reforma agrară din 1921, în baza căreia se înființează astfel de com­po­se­sorate, în toate localitățile României mari, în care nu existau.

- Care a fost importanța socială și economică a acestor composesorate?

- Această formă comună de proprietate și ad­mi­nistrare a proprietății comunale (PC), de către toți mem­brii comunităților locale (CL), reprezintă o dova­dă de mare caracter al Neamului Românesc. CL a asi­gu­rat și pentru familiile nevoiașe un trai decent și demn, prin asigurarea nevoilor elementare de hrană, lemne, bani. Mai mult, aceste forme asociative au creat locuri de muncă în mediul rural, au susținut financiar centrele de cultură românești și au constituit principalul liant al vieții sociale a românilor. Multe dintre aceste compo­se­sorate comunale, pierdute din cauza vicisi­tu­dinilor vre­murilor ("Ne-au furat pășunea domnii"), au fost răscumpărate de către țăranii ardeleni, fie prin muncile prestate, fie cu banii câștigați în America, unde au plecat să muncească, astfel că Marea Unire din 1918 s-a realizat în baza probelor de netăgăduit care arătau că pământul înscris în cărțile funciare pe numele lor aparține de fapt și de drept românilor.

- Care este regimul juridic actual al Proprietății Comunale (PC)?

- Din păcate, în ultimii 23 de ani, toate instituțiile statului român practică cu pași mărunți, în mod con­știent și deliberat, o politică inexplicabilă, de dezbinare și dispersare a maselor compacte de români. Dacă în mediul urban această politică a fost transpusă în prac­tică prin desființarea întreprinderilor, în mediul rural, această politică s-a concentrat pe desființarea co­mu­nităților locale (CL), care s-a realizat prin depo­se­darea abuzivă a acestora de proprietățile comunale și trecerea lor ilegală în domeniul public, al Unității Administrativ - Teritoriale (UAT), comună sau oraș, în timp ce în pre­zent suntem îndrumați, în batjocură, la aso­ciere.

"Primarii au încasat ilegal, ca subvenții, aproape 2 miliarde de euro"

- Invocați constant lipsa de legalitate a unor acte normative care reglementează proprietatea. Ați putea susține aceste afirmații prin câteva exemple?

- Mă gândesc la Legea nr. 18/1991 și la Legea nr. 160/2010, în baza cărora comuna sau orașul, ca unități administrative, și nu ca unități coagulate pe baza pose­siei comune a unor proprietăți, și-au însușit ilegal dreptul de proprietate asupra pășunilor comunale. Mai mult, în temeiul Legii nr. 1/2000, aceleași unități admi­nis­trativ-teritoriale (UAT), comunale sau orășenești, și-au însușit ilegal pădurile comunale. În realitate, co­munele și orașele (primăriile respective) nu sunt în­dreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate asu­pra pădurilor și pășunilor comunale, întrucât nu le-au deținut niciodată în proprietate! Acestea aparțin Co­munităților Locale (CL), fiind obținute prin moș­teniri, donații, cumpărări, edicte, legi de împroprietărire. Așadar, Legea 1/2000 nu urmărește altceva decât lichi­darea Comunităților Locale, prin deposedarea de aces­te terenuri trecute abuziv în așa-zisul "domeniu pu­blic".

- Care sunt consecințele ilegalităților comise de-a lungul ultimilor 23 de ani, în cazurile de restituiri ale proprietăților?

- Consecințele sunt nenumărate și tragice! În baza acestor legi neconstituționale, au fost atribuite ilegal peste 4 milioane de hectare, fiind emise, în afara legii, sute de mii de titluri de proprietate - ceea ce a creat haos în sistemul de cărți funciare și a făcut ca toate ope­rațiunile cadastrale să fie greșite. Iată, de pildă, Le­gea nr. 18/1991, în baza căreia terenurile "ne­solicitate" au fost "trecute ca terenuri la dispoziția comisiilor", deși fuseseră atribuite Comunităților Locale, prin re­forma agrară din 1921. Cum să fie solicitate aceste te­re­nuri în 1991, când legea care îndreptățea com­po­se­soratele comunale la reconstituirea dreptului de pro­prietate a fost emisă abia în anul 2000?! Cât cinism parlamentar și guvernamental! O situație identică avem în administrarea și exploatarea pajiștilor. Legea res­pectivă (214/2011) este neconstituțională în an­samblul ei, întrucât reglementează aceste operațiuni pentru un teren furat de la țăranii români, pe care co­mu­nele și orașele îl dețin ilegal. Cum puteau actualele comune (UAT), înființate în 1950, să fie împro­prie­tărite la reforma agrară din 1921?! Știe cineva vreo primărie care a cumpărat un hectar de pășune și pentru ce? Această lege a fost emisă de către parlamentarii care susțin interesele crescătorilor de animale, dar apli­carea ei a fost blocată de guvernul care susține inte­resele primarilor. Ca urmare, primarii au încasat ilegal, ca subvenții, aproape 2 miliarde de euro! Interesele celor 10 milioane de țărani români, adevărații pro­prie­tari, ai căror părinți au luptat pe toate fronturile din Europa, plătind aceste terenuri cu aur și sânge, nu le reprezintă nimeni, toate legile fiind emise numai în fa­voarea grupurilor de interese. Îl informăm și pe această cale pe d-l comisar pentru agricultură, Dacian Cioloș, referitor la aceste abuzuri făcute împotriva agriculturii României.

"Promisiunile primului ministru Victor Ponta se pare că au fost uitate..."

- Ați vorbit, într-o scrisoare deschisă adresată autorităților, de lichidarea comunităților locale. Cine are interesul dispariției acestor comunități?

- Cei ce doresc să ne confiște pentru totdeauna dreptul de proprietate asupra pășunilor comunale, pajiștilor, terenurilor "nerevendicate", compo­se­so­ratelor acordate comunităților locale la reforma agra­ră din 1921. Există o lege (400/2002), de asemenea neconstituțională, care a fost emisă special pentru mu­șamalizarea abuzurilor făcute în atribuirea compo­se­soratelor comunale, foste grănicerești, comunelor și orașelor, adică primăriilor respective, în dispreț față de lege și de adevărații proprietari: Comunitățile Locale. Aceasta este încă o dovadă prin care coordonatorii ac­țiunii de lichidare a comunităților locale și-au subor­donat în acest scop toate instituțiile statului român, care au participat la această mascaradă: comisii de fond funciar, avocatul poporului, Curtea Constitu­țio­nală, Parlamentul, Guvernul României și ANRP (ins­ti­tuție aflat? în subordinea primului ministru).

- Această situație este întâlnită numai în Tran­silvania?

- Nu, aceste abuzuri s-au făcut în toate provinciile României, dar au fost mai mult evidențiate în Ardeal, grație demersurilor susținute ale asociației noastre. În întrevederile avute la diverse instituții ale statului, am arătat că, întrucât aceste abuzuri sunt generalizate la ni­velul întregii țări, intrarea în legalitate se poate rea­liza numai printr-o lege. În întrevederile asociației cu primul ministru Victor Ponta (când era în opoziție), ni s-a promis că proiectul de lege privind clarificarea si­tua­ției composesoratelor comunale este finalizat și că va fi introdus în Parlament, după ce USL va ajunge la gu­­vernare, dar se pare că aceste promisiuni au fost ui­tate. În general, sesizările asociației au fost tratate cu su­perficialitate de către autorități, fiind trimise de la o ins­tituție la alta, iar în final, răspunsurile au fost eva­zi­ve, greșite. Nici măcar nu au citit legea... Ei nu înțe­leg lu­cruri elementare: nefiind colectivizate, pășunile co­munale nu au fost desființate și au funcționat și în pe­rioa­da comunistă, motiv pentru care aceste terenuri nu fac obiectul Legii nr. 18/1991, de restituire a pro­prie­tăților.

"Pădurile comunale, intrate ilegal în proprietatea comunelor și orașelor, sunt defrișate de către primari, în complicitate cu structurile silvice"

- Toate cererile asociației de proprietari au fost res­pinse?

- Majoritatea au fost respinse, dar acolo unde co­misiile de fond funciar, primarii sau instanțele au do­vedit responsabilitate, au fost admise în parte. În con­secință, pădurile comunale, intrate ilegal în pro­prie­tatea comunelor și orașelor, sunt defrișate de către pri­mari, în complicitate cu structurile silvice.

- Solicitați aceste păduri ca să le defrișeze aso­cia­țiile în locul primăriilor?

- Nu, categoric nu. Solicităm aceste proprietăți în­trucât suntem îndreptățiți, conform prevederilor legale, dar și pentru a opri defrișarea pădurilor! Noi consi­de­răm pădurea un bun al tuturor românilor, iar rolul pro­prietarului este să o protejeze, pentru a o transmite ge­ne­rațiilor viitoare. Din păcate, această politică agresivă și de neînțeles, de distrugere a tuturor bunurilor româ­nilor, a lovit și pădurea. La noi, în comuna Cicârlău, a rămas proverbială legătura omului cu pădurea; astfel, cel mai înstărit om din comună, Manoilă Nedilii, pen­tru a nu-și tăia pădurea, locuia într-o căsuță mo­destă și se încălzea numai cu crengi uscate, așa că le-a lăsat ne­poților o pădure seculară intactă...

- Până la urmă, credeți că veți reuși să recuperați proprietățile comunale și să reînființați Comunitățile Locale?

- Da, întrucât noi credem în lege, spre deosebire de cei care ne conduc, și considerăm că legea va triumfa, cu toată opoziția grupurilor de interese, care conduc din umbră principalele instituții ale statului român. Actele de proprietate pentru "proprietățile comunale", pe care le dețin primarii din întreaga țară, sunt ilegale și lovite de nulitate absolută, inclusiv actele prin care aceste terenuri au fost vândute sau concesionate pentru parcuri eoliene, ferme agricole, construcții, gropi de gunoi. Pentru aceste motive, solicităm primarilor opri­rea tranzacțiilor cu aceste terenuri, sistarea defrișării pădurilor și restituirea pământurilor adevăraților pro­prietari - Comunitățile Locale. Acestea ar putea oricând solicita restituirea acestor terenuri, inclusiv a sumelor încasate ilegal ca subvenții sau alte venituri, ceea ce ar putea falimenta multe primării.

Lui Gheorghe Cozmuța îi puteți telefona la tel. 0743/53.49.62 sau scrie la e-mail: apardeal_filmm@yahoo.com