Primele semne ce indică un deficit de vitamina C sunt sângerările gingiilor, o stare de astenie, de oboseală persistentă, apoi sistemul imunitar nu mai funcţionează cum trebuie şi apar răcelile frecvente, dar putem descoperi şi sensibilităţi alergice, pe care nu ştiam să le avem. Şi nici nu e de mirare, câtă vreme vitamina C organică, produsă de către natură, există în cantităţi foarte mici în alimentele de la sfârşit de iarnă. De ce? Pentru că, pe de o parte, fructele şi legumele puse la păstrare din toamnă şi-au consumat rezervele de vitamina C, pe parcursul lunilor de depozitare, iar pe de altă parte, salatele şi zarzavaturile primăverii încă nu au apărut. Legumele şi fructele de import, crescute în sere, coapte în lăzi şi ţinute în depozite frigorifice, conţin prea puţină vitamina C, iar vitamina C de sinteză, din pastile şi din alimentele aditivate, are o valoare terapeutică mult prea mică. Singura soluţie în aceste momente sunt plantele sau, mai exact, fructele medicinale uscate, care îşi păstrează mult mai multă vreme conţinutul de vitamina C.
Sursele de vitamina C organică
Vitamina C sau acidul ascorbic este o substanţă pe care organismul nostru este incapabil să o producă singur şi pe care o poate lua numai din alimentele în care ea se află în stare naturală, alături de alte substanţe (numite co-factori), care pe de o parte ajută la asimilarea ei, iar pe de altă parte îi potenţează foarte mult acţiunea terapeutică. În această perioadă, putem beneficia de această vitamină mai ales din două surse, aflate la îndemână:
Fructele de pădure
Le găsim în plafarurile noastre sub formă uscată, ca ceaiuri. Iar campioanele absolute în conţinutul de vitamina C sunt măceşele, dar numai cele crescute la peste 800 de metri altitudine, în zonele montane. Cu pulberea de măceşe uscate, fără sâmburi, se prepară un macerat astfel: două linguriţe de pulbere se pun la macerat într-un pahar cu apă rece de seara şi până a doua zi. Dimineaţa, se adaugă în macerat o linguriţă de miere şi se amestecă bine, apoi se consumă pe stomacul gol, inclusiv pulberea rămasă pe fundul paharului. Pentru un gust mai bun, se poate adăuga, pe lângă măceşe, şi pulbere de fructe de cătină, de coacăze roşii, de afine sau de merişoare. Un conţinut semnificativ de vitamina C organică au şi coacăzele negre uscate, cu condiţia să nu fie mai vechi de un an. Toate aceste fructe de pădure sunt un bun tonic la sfârşitul iernii şi începutul primăverii, excelent pentru evitarea îmbolnăvirilor. Însă, pentru tratarea bolilor deja instalate sau pentru prevenirea recidivelor, medicii au simţit nevoia de medicamente mai concentrate în vitamina C, obţinute prin extracţie.
Capsulele cu vitamina C organică
Le găsim în farmacii şi în magazine naturiste şi conţin extracte, obţinute prin procese speciale, desfăşurate la temperaturi scăzute, din fructe sau legume. Cel mai adesea, aceste extracte bogate în acid ascorbic sunt obţinute din fructele de acerola (Malpighia glabra), un arbore tropical, cultivat acum pe scară largă tocmai pentru bogăţia sa în vitamina C. Pe lângă vitamina C, acerola conţine o mulţime de substanţe puternic antioxidante, cum ar fi pigmenţii care le dau fructelor culoarea roşie (flavonoide), acizii organici sau alte vitamine (A, PP, B1, B2, B3) etc. Datorită acestor substanţe ajutătoare, foarte active terapeutic, puterea vindecătoare a extractelor bogate în vitamina C este de zeci de ori mai puternică decât a aceluiaşi nutrient obţinut prin sinteză. Să aflăm în continuare cum se administrează aceste capsule cu acid ascorbic organic, pentru a ţine departe bolile sfârşitului de iarnă:
Depresia şi astenia
Vitamina C are o importanţă covârşitoare pentru emoţiile şi gândurile noastre. Stimulând activitatea glandei hipofize, ea este implicată în secreţia a numeroşi transmiţători chimici, ce dirijează stările noastre emoţionale, mai ales în momentele de stres, cum ar fi cele de la sfârşitul iernii. De pildă, vitamina C participă la sinteza noradrenalinei, o substanţă care ne dă senzaţia de trezire, de dinamism, de vioiciune. Ca atare, acidul ascorbic este foarte util în tratarea faimoasei astenii de primăvară, dar şi a depresiilor care apar în zilele mohorâte de februarie. Mai mult, vitamina C este implicată şi în sinteza serotoninei, o substanţă responsabilă cu stările de calm, de curaj şi de relaxare, precum şi de apariţia stării de somn. Prin urmare, acest nutrient este util şi pentru cei care odată cu creşterea zilei şi venirea primăverii se confruntă cu probleme de genul anxietăţii sau insomniei.
Virozele, gripa şi răcelile
Este demonstrat ştiinţific faptul că la sfârşit de iarnă şi început de primăvară, organismul este cel mai susceptibil la virozele gripale, dar şi la unele complicaţii ale acestora, cum ar fi bronşitele, pneumoniile sau sinuzitele. Aceasta, deoarece în această perioadă sistemul nostru imunitar este cel mai slăbit şi nu reacţionează aşa cum ar trebui la germenii infecţioşi. Pe de altă parte, vitamina C în forma sa naturală, în care este asociată cu alţi antioxidanţi naturali, este printre cele mai bune remedii pentru îmbunătăţirea rapidă a capacităţii de apărare a organismului. Testele medicale au arătat că suplimentarea acidului ascorbic creşte producţia a nu mai puţin de şase tipuri de celule ale sistemului imunitar. De exemplu, sub influenţa ei, neutrofilele, adică celulele care constituie "prima linie de apărare” în faţa infecţiilor, devin mai active şi mai eficiente. Apoi, limfocitele, care sunt o adevărată armată specializată în lupta cu infecţiile virale, sunt şi ele înmulţite şi activate de această vitamină-minune. Pe urmă anticorpii, adică "armele chimice” cu care organismul luptă contra viruşilor, bacteriilor sau a altor musafiri nepoftiţi, sunt secretaţi într-o cantitate mai mare atunci când este administrată vitamina C organică. Concluzia care se impune este că dacă vrem să ne creştem rapid nivelul imunităţii, cea mai simplă şi mai sigură metodă este vitamina C naturală. Fie că este vorba de prevenirea răcelilor sau altor infecţii, fie că este vorba de o boală infecţioasă deja instalată, stimularea imunitară cu ajutorul vitaminei C organice este o cale sigură spre vindecare prin amplificarea capacităţii noastre naturale de apărare. Se administrează câte 100 miligrame de vitamina C organică pe zi, în cure de patru săptămâni, urmate de alte două săptămâni de pauză.
Anemia
În mod paradoxal, la sfârşitul sezonului rece, în care consumul de carne (care este foarte bogată în fier) este la mare cinste, multe persoane suferă de anemie. Acest paradox se datorează faptului că fierul, oricât de abundent ar fi în hrană, este asimilat doar în prezenţa unor vitamine naturale, între care la loc fruntaş se află acidul ascorbic. Aşadar, vitamina C ajută la asimilarea fierului din alimente în organism, unde va fi folosit la fabricarea globulelor roşii (eritrocitelor). De asemenea, acidul ascorbic reglează acţiunea sistemului imunitar, împiedicându-l să distrugă eritrocitele produse de propriul organism şi apariţia aşa-numitei anemii hemolitice.
Alergia şi astmul
Nici nu s-a încheiat bine sezonul gripelor întârziate, că odată cu primele flori de primăvară încep şi problemele alergice sau astmatice. Şi, deşi poate nu ne-am aştepta de la un stimulent imunitar atât de puternic, cum este vitamina C organică, acest nutrient este de un real ajutor şi în cazul reacţiilor alergice, fie ele la nivelul pielii, aparatului respirator sau digestiv. Aşa că, pentru prevenirea alergiilor, o măsură preventivă foarte bună este consumul în mari cantităţi a verdeţurilor care vor apărea şi care sunt bogate în vitamina C: pătrunjel verde, salată verde, frunze de ridichi de lună, spanac.
Pentru tratarea reacţiilor alergice acute, se ia o doză de 100-200 mg de vitamina C organică, ulterior administrându-se câte 20-40 mg din această vitamină, din două în două ore. Acidul ascorbic are, între altele, o acţiune imunomodulatoare şi antihistaminică puternică, reducând inflamaţia, senzaţia de durere şi usturime, senzaţia de ameţeală, frisoanele etc. Datorită efectelor anti-alergice, cura cu vitamina C organică răreşte şi intensitatea şi frecvenţa crizelor de astm, creşte rezistenţa la efort, toleranţa la stres, frig şi alergeni.
Circulaţia sângelui şi bolile de inimă
Mai ales boala coronariană cunoaşte o recrudescenţă, la trecerea de la sezonul rece la cel cald. În această perioadă, creşte frecvenţa crizelor cardiace dureroase, dar şi riscul de infarct sau accident vascular. Or, o doză modestă, de 100 mg de vitamina C organică, administrată zilnic, reduce cu aproape 60% riscul de infarct la subiecţii cu insuficienţă cardiacă. Mai mult, acidul ascorbic din fructe şi legume îmbunătăţeşte puterea de contracţie a muşchiului cardiac, ajută la o irigare mai bună a inimii şi creşte capacitatea de efort a cardiacilor. De notat că studii făcute pe 14.000 de vârstnici au arătat că vitamina C de sinteză nu are nici un efect de prevenire a infarctului sau a altor boli cardiovasculare. Aceasta, în timp ce vitamina C organică este - conform aceloraşi studii - un adevărat panaceu pentru cardiaci, aşa cum afirmam anterior. Apoi, acidul ascorbic organic, luat în fiecare zi, previne oxidarea colesterolului pe artere, produce o uşoară vasodilataţie şi stopează evoluţia unor boli cum ar fi ischemia cardiacă sau arterioscleroza. Acelaşi tratament conduce, după 6 luni de administrare, la o reducere în medie cu 9% a tensiunii arteriale. De asemenea, tratamentul cu vitamina C organică, asociat cu hrana vegetariană şi cât mai naturală, stabilizează valorile tensiunii arteriale, prevenind apariţia atât de periculoaselor pusee de hipertensiune.
Îmbătrânirea pielii
Datorită frigului şi a vântului din timpul iernii, la debutul primăverii, foarte adesea, pielea arată mult îmbătrânită. Mai mult, chiar părul şi unghiile sunt mult mai fragile şi dau semne evidente de degradare. Acum este momentul să ne aprovizionăm corpul cu nutrienţii necesari. Cu ajutorul anumitor vitamine şi minerale, pielea, părul şi unghiile îşi vor păstra sau redobândi sănătatea şi frumuseţea. Totul se datorează unei proteine-minune, pe care o sintetizează organismul nostru şi anume colagenul, care este cel care asigură tinereţea, elasticitatea şi fermitatea pielii. Or, sinteza colagenului este dependentă de prezenţa în cantităţi suficiente a doi nutrienţi: vitamina C şi siliciul organic. O suplimentare a cantităţii zilnice de vitamina C, cu 200 mg, şi a siliciului organic, cu 50 mg, va duce, în doar câteva săptămâni, la o îmbunătăţire a aspectului şi a stării de sănătate a pielii, dar şi a unghiilor şi chiar a firelor de păr (la care efectele apar ceva mai lent). De asemenea, va trebui să fie luată o cantitate sporită de vitamina E naturală, pe care o găsim în coaja şi în uleiul fructelor de cătină.