Pentru a înţelege mai bine ce i se întâmplă soţului dvs., cred că sunt utile următoarele precizări: alergia este o afecţiune în care are loc o reacţie exagerată a organismului la anumiţi corpi străini (cunoscuţi ca alergeni). În locul producerii anticorpilor de protecţie obişnuiţi, sistemul imun declanşează sinteza unui tip special de anticorpi, numiţi imunoglobuline E (IgE). Odată formaţi, anticorpii de tip IgE circulă prin sânge, până când se leagă în mod specific de proteinele de la suprafaţa anumitor celule, situate la nivelul pielii, ochilor, nasului, plămânilor etc. Aceste celule, cunoscute sub denumirea de mastocite, conţin un număr mare de granule bogate în substanţe chimice. La următoarea expunere la acelaşi alergen, proteina alergenică se conectează cu receptorii de la suprafaţa mastocitelor şi determină "degranularea” acestora, adică eliberarea substanţelor chimice conţinute în interiorul granulelor. Aceste substanţe, inclusiv histamina, determină producerea unui mare număr de reacţii în organism, ca vasodilataţia, inflamarea mucoasei nazale, extravazarea de lichide în ţesuturi (edeme), spasmul muscular, strănutul, erupţiile cutanate şi mâncărimile. Aşa cum aţi remarcat şi dvs., alergiile pot fi produse de o serie întreagă de factori (în cazul soţului dvs. sunt incriminaţi piperul, polenul, iarba, părul de pisică, acarienii, mucegaiul), de la arahide şi înţepături de albină, până la penicilină şi bijuterii. Fără a intra prea mult în amănunte, este bine să ştiţi că aceste reacţii alergice sau de hipersensibilitate pot fi clasificate în patru categorii, şi anume:
Reacţia alergică imediată, reacţia împotriva celulelor străine (citotoxică), reacţiile împotriva complexelor imune (antigen-anticorp) şi hipersensibilitatea întârziată. Se poate, deci, înţelege, că alergiile intră în categoria maladiilor cronice strict organice (mai exact imunologice), chiar dacă, până nu demult, erau considerate probleme cu componentă psihică, reacţiile somatice fiind colaterale. În plus, deşi alergiile sunt cunoscute drept patologii ce au la bază o predispoziţie genetică, factorul genetic nu este o condiţie necesară şi suficientă pentru a dezvolta o reacţie alergică.
Revenind la cazul soţului dvs. şi ţinând cont de faptul că se confruntă cu un tip de alergie complexă (polialergie), sunt de părere că cea mai bună metodă de tratament este desensibilizarea (imunoterapia) pentru fiecare alergen în parte. Acest tip de tratament presupune inocularea treptată, progresivă, în organism, a substanţelor recunoscute ca alergene, adică a celor răspunzătoare de declanşarea reacţiilor caracteristice. În esenţă, acest procedeu terapeutic constă în administrarea unor doze din ce în ce mai mari de alergen, până se atinge cantitatea maximă pe care o poate suporta organismul. Mai apoi, în faza de întreţinere, se administrează, în continuare, "doza prag”, o etapă care se poate prelungi, de la caz la caz, până la cinci ani. Este ştiut faptul că desensibilizarea funcţionează cu atât mai bine cu cât perioada de tratament este mai lungă, iar administrarea alergenului se poate face sub formă de injecţii sau pulbere sublinguală, în funcţie de tipul de alergie care se tratează.Medicina naturistă poate veni în ajutor, în cazul alergiilor, prin diferite remedii, dintre care aş aminti:
Magneziul - este foarte indicat în prevenţia reacţiilor alergice, datorită proprietăţii sale de a stopa producerea histaminelor.
Uleiul de sâmburi de struguri - este un antihistaminic natural, care deţine şi proprietăţi antiinflamatoare, prin inhibarea eliberării de prostaglandine. În acelaşi timp, uleiul de sâmburi de struguri amplifică acţiunea terapeutică a vitaminei C, folosită la rândul ei în tratamentul alergiilor.
Produsele obţinute din coada-şoricelului, trei-fraţi-pătaţi, coacăz negru, roiniţă, rozmarin, germeni de crucifere (în special broccoli), administrate sub diferite forme terapeutice (extracte fluide, pulberi, tincturi, gemoderivate etc.) sunt foarte utile în tratamentele naturiste ale alergiilor şi se pot lua în paralel cu tratamentul de fond.
Suplimentele cu vitamina B ajută la reducerea severităţii simptomelor alergice, la fel de bine cum acizii graşi Omega 3 ajută la tratarea erupţiilor cutanate (eczeme, urticarie).
Să auzim numai de bine!Dr. LAWRENCE CHUKWUDI NWABUDIKE - medic primar dermatolog, acupunctor şi homeopat - Bucureşti, tel. 0752/30.45.36, 0746/01.76.60, e-mail: chukwudi.nwabudike@live.com
"Aştept remedii, naturiste sau nu, pentru psoriazis”
(Răspuns pentru MIHAELA, F.AS 1028)
Psoriazisul este o tulburare cronică ce afectează pielea, scalpul, unghiile şi chiar sistemul osos. Este considerată o tulburare autoimună, adică o tulburare în care sistemul de apărare al corpului se întoarce împotriva lui. Factorii de risc includ un antecedent familial de psoriazis, infecţii în gât cu streptococi, obezitate, diabet, stres psihic şi traumatism fizic. Pielea are un "rulaj” de aproximativ 28 zile, adică o celulă aflată la baza ei are nevoie de 28 de zile să ajungă la suprafaţă. În psoriazis, acest timp este scurtat. Tulburarea se manifestă prin apariţia unor arii roşii (numite plăci eritematoase) pe piele, acoperite de scuame groase, care pot lăsa puncte ce sângerează. Deşi este considerată de medicina alopată drept o boală autoimună, medicina naturistă nu o consideră o boală, ci un dezechilibru la nivelul organismului. Printre posibilele cauze se află o slăbiciune la nivelul plămânului, dată de prea multe griji/anxietate. Acestea duc la apariţia unor leziuni mai puţin roşii, care pot afecta sistemul osos. Mai poate apărea un dezechilibru la nivelul ficatului, provocat de o supărare accentuată sau un stil de viaţă nesănătos (consumul de alcool), ce duce la leziuni foarte pruriginoase şi leziuni unghiale, printre altele. Nu există două persoane cu acelaşi tip de psoriazis, chiar dacă din afară manifestările par la fel. Fiecare om are psoriazisul lui.
Există mai multe tratamente cu medicamente de sinteză pentru psoriazis, dar eu mă voi limita la câteva posibile abordări naturiste.
Dietă - va trebui să verificaţi ce fel de alimente provoacă apariţia leziunilor. La multe persoane, mâncărurile foarte picante sau foarte bogate în grăsimi animale sunt factori declanşatori. Ambele pot duce la creşterea căldurii la nivelul intestinului gros (energetic), ducând la apariţia de leziuni roşii şi pruriginoase.
Alcool - persoanele cu psoriazis sunt sfătuite să consume cât se poate de puţine băuturi alcoolice. Personal, îi sfătuiesc pe pacienţii mei să se limiteze la câte un pahar mic, cu prilejul sărbătorilor importante (ca să nu sufere nici stresul de a se simţi în afara evenimentelor).
Soarele - expunerea solară ajută, de regulă, psoriazisul. Efectul razelor ultraviolete este benefic. Însă nu toţi răspund pozitiv la el. Unii pot avea reacţii inverse. Atenţie, evitaţi să vă ardeţi la soare, faptul acesta devine un factor mare de risc pentru apariţia noilor leziuni de psoriazis. Şi nu numai!
Exerciţiu fizic - este benefic pentru oamenii cu psoriazis. Aduce un nou tonus în corp şi funcţionează ca un factor antistres. De asemenea, exerciţiul fizic ajută la slăbit, ceea ce poate duce la ameliorarea psoriazisului. Va fi bun şi pentru întărirea sistemului imun, căci riscul apariţiei psoriazisului creşte la cei cu infecţii streptococice.
Medicamente - litiul, beta-blocantele (pentru hipertensiune) şi antipaludicele (medicamente pentru malarie) pot provoca psoriazis la persoanele cu risc de boală.
Hidratare - este esenţială în tratamentul psoriazisului. Se recomandă creme hidratante, cât se poate de lipsite de aditivi. Ele se aplică cel mai bine după baie, atunci când pielea este încă uşor umedă, astfel reţin şi mai multă umezeală în piele. În plus, hidratarea reduce tendinţa spre producerea mâncărimilor şi a fisurilor în leziuni. Cele mai bune hidratante sunt cele groase/consistente, deşi ele tind să fie cosmetic mai puţin acceptate.
Uleiurile de măsline sau de ricin, aplicate direct pe leziuni, sunt, şi ele, benefice. Sunt foarte bune şi masate în pielea capului, în cazul când psoriazisul atinge şi scalpul. Atenţie, să nu fie calde, ci doar căldicele.
Oţetul de mere este un calmant eficient pentru mâncărimi. Este foarte util şi pentru leziuni ale unghiilor în psoriazis. Se pune oţet de mere într-un bol şi se înmoaie unghiile vreme de 30 de minute, zilnic. De asemenea, un amestec preparat dintr-un pahar de oţet (250 ml) dizolvat în circa 5 litri de apă se foloseşte pentru comprese. Se înmoaie un prosop în lichid şi se aplică direct pe leziunile pielii, o dată pe zi.
Aloe vera - sucul plantei este foarte bun pentru hidratarea pielii, pentru atenuarea inflamaţiilor şi pentru calmarea mâncărimilor.
Acoperirea plăgilor - folosind simple folii de plastic - s-a dovedit foarte utilă în tratamentele rănilor. Au fost şi cazuri de vindecare. Foliile se aplică pe plăgi şi se lasă peste noapte.
Acupunctura - ajută prin echilibrarea energetică. Meridianele cele mai bune de folosit includ intestinul gros, plămânul, ficatul, intestinul subţire.
Homeopatia - este tratamentul meu preferat pentru vindecarea psoriazisului, căci tratează omul ca un individ. Există remedii oficiale pentru psoriazis, cum ar fi calcarea carbonica, sulphur şi psorinum. Însă cele mai bune medicamente sunt cele individualizate, stabilite după o consultaţie amănunţită.
Vă urez succes!