După cum se ştie, la Viena, în spatele Palatului Imperial, a fost descoperită o bucată de zid din cetatea romană Vindobona, de la care şi-a luat numele capitala Austriei (Wien). Este un zid din piatră, vechi de 2000 de ani, în faţa căruia poţi vedea zilnic sute de vizitatori. Un obiectiv turistic din nimic, am putea spune... Mi-am amintit de zidul Vindobonei zilele trecute, când am aflat cutremurat că splendidul oraş roman (un oraş, nu un metru de zid!), descoperit la Şibot, pe traseul autostrăzii Nădlac-Sibiu, a fost ras cu buldozerele (culmea ironiei!) de compania austriacă STRABAG. Dacă, potrivit legii, notificarea Muzeului Naţional a fost făcută sâmbătă, demolarea zidurilor de două mii de ani a fost definitivată, în mare grabă, până luni! Blitzkrieg împotriva patrimoniului României! Autorităţile statului au permis, ba chiar au forţat, în criminala lor ignoranţă, acest sacrilegiu. Şi ce să vezi! În ecuaţia penală a acestei catastrofe, îl întâlnim din nou pe arheologul Paul Damian, directorul adjunct al Muzeului Naţional de Istorie, omul de casă al companiei de la Roşia Montană. Ce-i drept, domnia sa a recomandat firmei vieneze să îngroape zidurile romane în fundaţia autostrăzii, iar nu să le distrugă... Cine ştie, peste o sută sau peste o mie de ani, se va găsi poate un arheolog adevărat, care să devieze autostrada şi să scoată la lumină, din beton, oraşul strămoşilor noştri! Iată însă că Grupul de Gândire şi Acţiune "România Vie” a constatat că austriecii n-au ţinut cont de rugămintea "personală” a domnului Damian şi au nivelat fără milă întregul sit. N-au mai aşteptat raportul final de cercetare, examinarea acestuia de către Comisia Naţională de Arheologie şi emiterea certificatului de descărcare arheologică. Aşadar, adio oraş roman "Şibot”! Adio, oraş neolitic "Turdaş”, mai vechi decât piramidele egiptene! România capitalistă, mai sălbatică decât hoardele tătare, a scuipat foc şi pucioasă peste propria istorie! Este o practică curentă în România ca antreprenorii, odată ce au fost informaţi despre finalizarea săpăturilor arheologice, să procedeze la desfiinţarea vestigiilor, fără a mai aştepta finalizarea procedurilor... O altă mare descoperire a arheologilor sunt oraşele neolitice de la Turdaş (Hunedoara) şi Cristian (Sibiu). Din nefericire, la sfârşitul lui octombrie, Grupul "România Vie” a găsit şi aici vestigiile, datând din mileniul V î.Hr., acoperite deja cu asfalt. Ca urmare, Alburnus Maior, Re.Generation, Salvaţi Bucureştiul şi Fundaţia Culturală "Roşia Montană”, asociaţii cu mare impact social, au protestat vehement împotriva crimelor culturale pe bani europeni săvârşite pe traseul autostrăzii A1.
"Pentru salvarea oraşului Şibot, ar fi fost suficientă înălţarea autostrăzii pe un viaduct”
"Ni s-a promis o reconstituire a primului oraş din Transilvania... Dar va fi o luptă”
"În România, buldozerele se mişcă mult mai repede decât cultura”
"Situl de la Turdaş, care este cu adevărat extraordinar şi cu o valoare ştiinţifică inestimabilă, ar fi trebuit conservat şi cercetat academic, nu ca o săpătură de salvare. Ceea ce este cu adevărat trist este faptul că cercetarea acestui tezaur al trecutului naţional ar fi trebuit făcută la iniţiativa Ministerului Culturii, şi nu în calitate de subcontractanţi ai unei firme de construcţii, pentru a scoate din drumul buldozerelor ce se poate salva din trecutul României. Valoarea unei reconstituiri, de care vorbeşte domnul Luca, este relativă. În primul rând, locul şi peisajul în care o aşezare a existat face parte din realitatea ei. Considerând însă opţiunile disponibile, orice reconstituire a sitului este totuşi cu mult mai pozitivă decât distrugerea totală şi finală a aşezării. Dar diferenţa între o reconstituire cu un caracter cultural şi un proto-Disneyland este foarte mică. Autostrada va trece, cele 11 hectare din sit o să dispară şi, ca multe alte lucruri care par interesante pe hârtie, această reconstituire este încă numai un vis. Un lucru este cert: în România, buldozerele se mişcă mult mai repede decât cultura. Pe de altă parte, trebuie amintit că această autostradă a descoperit, cercetat şi distrus în jur de 10 situri care, în alte părţi ale lumii, ar fi fost declarate monumente naţionale şi protejate. Aceste situri sunt jaloane ale trecutului nostru, care ne măresc ca oameni şi ca români, şi trebuie protejate. Din păcate, la ora actuală, autostrada face mai mult parte din identitatea noastră, decât trecutul îndepărtat al ţării.”
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
