După cum se știe, la Viena, în spatele Palatului Imperial, a fost descoperită o bucată de zid din cetatea romană Vindobona, de la care și-a luat numele capitala Austriei (Wien). Este un zid din piatră, vechi de 2000 de ani, în fața căruia poți vedea zilnic sute de vizitatori. Un obiectiv turistic din nimic, am putea spune... Mi-am amintit de zidul Vindobonei zilele trecute, când am aflat cutremurat că splendidul oraș roman (un oraș, nu un metru de zid!), descoperit la Șibot, pe traseul autostrăzii Nădlac-Sibiu, a fost ras cu buldozerele (culmea ironiei!) de compania austriacă STRABAG. Dacă, potrivit legii, notificarea Muzeului Național a fost făcută sâmbătă, demolarea zidurilor de două mii de ani a fost definitivată, în mare grabă, până luni! Blitzkrieg împotriva patrimoniului României! Autoritățile statului au permis, ba chiar au forțat, în criminala lor ignoranță, acest sacrilegiu. Și ce să vezi! În ecuația penală a acestei catastrofe, îl întâlnim din nou pe arheologul Paul Damian, directorul adjunct al Muzeului Național de Istorie, omul de casă al companiei de la Roșia Montană. Ce-i drept, domnia sa a recomandat firmei vieneze să îngroape zidurile romane în fundația autostrăzii, iar nu să le distrugă... Cine știe, peste o sută sau peste o mie de ani, se va găsi poate un arheolog adevărat, care să devieze autostrada și să scoată la lumină, din beton, orașul strămoșilor noștri! Iată însă că Grupul de Gândire și Acțiune "România Vie” a constatat că austriecii n-au ținut cont de rugămintea "personală” a domnului Damian și au nivelat fără milă întregul sit. N-au mai așteptat raportul final de cercetare, examinarea acestuia de către Comisia Națională de Arheologie și emiterea certificatului de descărcare arheologică. Așadar, adio oraș roman "Șibot”! Adio, oraș neolitic "Turdaș”, mai vechi decât piramidele egiptene! România capitalistă, mai sălbatică decât hoardele tătare, a scuipat foc și pucioasă peste propria istorie! Este o practică curentă în România ca antreprenorii, odată ce au fost informați despre finalizarea săpăturilor arheologice, să procedeze la desființarea vestigiilor, fără a mai aștepta finalizarea procedurilor... O altă mare descoperire a arheologilor sunt orașele neolitice de la Turdaș (Hunedoara) și Cristian (Sibiu). Din nefericire, la sfârșitul lui octombrie, Grupul "România Vie” a găsit și aici vestigiile, datând din mileniul V î.Hr., acoperite deja cu asfalt. Ca urmare, Alburnus Maior, Re.Generation, Salvați Bucureștiul și Fundația Culturală "Roșia Montană”, asociații cu mare impact social, au protestat vehement împotriva crimelor culturale pe bani europeni săvârșite pe traseul autostrăzii A1.
"Pentru salvarea orașului Șibot, ar fi fost suficientă înălțarea autostrăzii pe un viaduct”
"La Șibot”, se spune în protestul asociațiilor amintite, "a fost descoperit unul din cele mai bine conservate și mai întinse orașe meșteșugărești romane din Sud-Estul Europei, în orice caz, cel mai bine conservat și mai întins de pe teritoriul României, iar pentru salvarea ruinelor, ar fi fost suficientă înălțarea autostrăzii pe un viaduct. Acum este însă prea târziu și nu putem să nu remarcăm faptul că autostrada urmează în zonă un traseu straniu, ce traversează de două ori, la câteva sute de metri, drumul național, deși ar fi putut continua pe același deal, paralel cu drumul național, fără măcar să se apropie de situl arheologic roman”. Autoritățile centrale declară că au fost luate prin surprindere. În consecință, asociațiile cer, în termenii cei mai fermi, modificarea legislației; transformarea Comisiei Naționale de Arheologie (CNA) într-un organism ale cărui recomandări să aibă caracter obligatoriu; numiri numai pe bază de competență în CNA și transparența lucrărilor acestei comisii. De asemenea, asociațiile cer guvernului să intervină pentru consolidarea malului Mureșului la Turdaș, spre a împiedica eroziunea în dreptul a ceea ce a mai rămas din orașul neolitic. "Considerăm”, spun în final semnatarii scrisorii deschise, "că inventarul neolitic și eneolitic al României, inclusiv întreg spațiul românesc, cunoscut drept «Old Europe Civilization» sau «Old Danube Civilization», trebuie propus pentru clasarea ca patrimoniu UNESCO”. Menționăm că Grupul "România Vie”, condus de avocatul Alexandru Surcel, va înainta în curând Parchetului o plângere penală contra STRABAG, pentru demolarea ilegală a sitului Șibot 3.
"Ni s-a promis o reconstituire a primului oraș din Transilvania... Dar va fi o luptă”
Unul dintre arheologii care au condus nemijlocit săpăturile de salvare de pe tronsonul Deva-Orăștie este profesorul Sabin Luca, directorul Muzeului Național Brukenthal din Sibiu. Din declarațiile domniei sale, putem afla ce valori uriașe au fost dezgropate în vara trecută în Transilvania și ce dramă națională presupune demolarea lor criminală. Descriind un fragment ceramic datat din anul 6000 î.Hr., descoperit la Miercurea Sibiului, pe care se află inscripții încă nedescifrate, d-l Luca a spus: "Eu sunt zguduit. Am organizat nu știu câte simpozioane, am publicat nu știu câte volume internaționale cu semne, simboluri, căutând să destructurez ideea după care, în perioada asta, existau sisteme de scriere. Tot timpul am zis că există sisteme de comunicare, care nu înseamnă scriere, ci simboluri. Nu știu ce să zic în cazul acesta, e ceva ordonat, cu simboluri variabile, dar vă dați seama că nu e ornament. E clar că e un sistem de punere a ceva într-o ordine, cu tipuri diverse, și va rămâne un prilej de dispute. Când va apărea în lumea internațională, va stârni o furtună”. Numai în situl Miercurea Sibiului 2 au fost găsite, în total, 29 de complexe cu material arheologic, ce aparțin neoliticului timpuriu. Iar pe fiecare sută de kilometri de autostradă, arheologii au pus în evidență, în medie, circa 25-30 de situri de mare importanță. Referindu-se la Turdaș, la pierderea unei importante părți din orașul neolitic, d-l Luca se consolează: "Ni s-a promis o reconstituire, cu intervenția statului. Oamenii de știință vor să facă acest lucru în cadrul unui parc arheologic. În Occident este plin de astfel de reconstituiri. Sperăm să realizăm o copie fidelă a primului oraș din Transilvania, iar o astfel de acțiune trebuie să fie ca autostrada, o acțiune națională. Va fi o luptă.”
"În România, buldozerele se mișcă mult mai repede decât cultura”
Am solicitat și opinia arheologului Andrei Gonciar, profesor de antropologie la University at Buffalo din SUA, intervievatul nostru din pagina a treia. Iată cum comentează domnul profesor situația siturilor neolitice de pe autostrada A1:
"Situl de la Turdaș, care este cu adevărat extraordinar și cu o valoare științifică inestimabilă, ar fi trebuit conservat și cercetat academic, nu ca o săpătură de salvare. Ceea ce este cu adevărat trist este faptul că cercetarea acestui tezaur al trecutului național ar fi trebuit făcută la inițiativa Ministerului Culturii, și nu în calitate de subcontractanți ai unei firme de construcții, pentru a scoate din drumul buldozerelor ce se poate salva din trecutul României. Valoarea unei reconstituiri, de care vorbește domnul Luca, este relativă. În primul rând, locul și peisajul în care o așezare a existat face parte din realitatea ei. Considerând însă opțiunile disponibile, orice reconstituire a sitului este totuși cu mult mai pozitivă decât distrugerea totală și finală a așezării. Dar diferența între o reconstituire cu un caracter cultural și un proto-Disneyland este foarte mică. Autostrada va trece, cele 11 hectare din sit o să dispară și, ca multe alte lucruri care par interesante pe hârtie, această reconstituire este încă numai un vis. Un lucru este cert: în România, buldozerele se mișcă mult mai repede decât cultura. Pe de altă parte, trebuie amintit că această autostradă a descoperit, cercetat și distrus în jur de 10 situri care, în alte părți ale lumii, ar fi fost declarate monumente naționale și protejate. Aceste situri sunt jaloane ale trecutului nostru, care ne măresc ca oameni și ca români, și trebuie protejate. Din păcate, la ora actuală, autostrada face mai mult parte din identitatea noastră, decât trecutul îndepărtat al țării.”
"Șibot 4” stă la orizont...
Tragedia patrimoniului de pe autostrada A1 ne indică fără greșeală ce s-ar întâmpla la Roșia Montană, dacă guvernanții ar da lumină verde proiectului minier. Și acolo s-au făcut săpături "de salvare”, conduse de arheologul francez Beatrice Cauuet și de arheologul român Paul Damian. Amândoi, dar mai ales ultimul, au recomandat anularea statutului de monument pentru galerii miniere, unice pe lume. Un "Șibot 4” stă la orizont, în urma așa-zisului referendum zonal pus la cale de RMGC, cu concursul Consiliului Județean Alba. Lista Rușinii Naționale cuprinde aici toate partidele.