În dorinţa de a controla "tot ce mişcă-n ţara asta”, a făcut praf totul, de la demolarea ICR, la blocarea deciziilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de la forţarea decapitării DNA şi ANI, la schimbarea conjuncturală a regulilor jocului politic în chiar momentul desfăşurării lui.
Asaltul împotriva statului de drept - prin "puciul din iulie” - a fost stopat de avertismentele dure ale UE şi SUA. România este membră a Uniunii continentale şi a NATO, prin propria voinţă. Membrii acestor "cluburi selecte”, care dau siguranţă şi stabilitate în faţa furtunilor geopolitice pe care le traversează lumea, trebuie să respecte riguros anume principii. UE şi NATO nu admit lipsa de predictibilitate pentru componentele lor, nu acceptă modificarea regulilor ce le prescriu relaţiile, în funcţie de interesele conjuncturale ale unui grup politic sau altuia. După referendumul avortat din lipsă de cvorum, oficialii UE şi ai SUA au intervenit cerând respectarea legilor româneşti în vigoare şi încetarea, până la alegeri, a vacarmului politic dăunător, în primul rând, economiei ţării. Nu întâmplător, investitorii străini au încetat să se mai intereseze de România, nu întâmplător FMI-ul a început să condiţioneze realizarea unui nou acord de împrumut pentru guvern de reducerea cheltuielilor electorale inutile, nu întâmplător UE a anunţat un rezultat negativ, în urma aplicării MCV, consecinţa fiind amânarea admiterii în spaţiul Schengen. În loc să se întoarcă la problemele economice tot mai grave, premierul - secondat de partenerul său de tandem - a declanşat o ofensivă antieuropeană şi antiamericană fără precedent în epoca postdecembristă. Programul USL pentru alegeri a căpătat accente exacerbat patriotarde, mergând până la "nevoia de a decupla România de la aparatele FMI şi Comisia Europeană” (vorba baronului L. Dragnea) şi la "noi nu primim ordine de la nimeni, în afara poporului român”. (C. Antonescu)
Poporul român este, din păcate, în acest moment, derutat de larma propagandistică a USL-ului, care exhibă ideea unui proces de "colonizare” declanşat de Vest şi susţine, mai "pe sub mână”, deschiderea către Est-ul "mândru şi demn”. Ce ar zice milioanele de români care muncesc în Occident dacă - în contextul autosuspendării din UE - ar fi trimişi înapoi, la mizeria de acasă? Din ce surse i-ar plăti guvernanţii pe cei rămaşi şi pe cei reîntorşi, dacă "decuplarea” de FMI s-ar produce? Estul "mândru şi demn” are propriile lui interese şi condiţii deloc altruiste. Şi, apoi, din ce fonduri şi-ar continua România dezvoltarea, dacă "colonialista” UE ne-ar tăia sumele alocate de la bugetul comunitar? Agresivitatea propagandistică antieuropeană şi antiamericană a liderilor USL sună, mai degrabă, a şantaj: "Nu ne acceptaţi condiţiile, nu ne permiteţi să controlăm totul, iată ce se întâmplă!”.
Momentul istoric pe care-l trăim e greu. UE şi SUA încearcă din greu să depăşească recesiunea provocată de criza economică mondială. Recenta reuniune a Consiliului European, desfăşurată la Bruxelles, a stabilit bugetul Uniunii pentru perioada 2014-2020. Un buget de austeritate, pentru că ţările care contribuie masiv la alcătuirea lui (Germania, Anglia, Suedia, Olanda) s-au săturat să mai ducă în spate "economii bolnave”, adevărate găuri negre, în care dispar fondurile structurale de dezvoltare. În consecinţă, ţările care au avut un grad slab de absorbţie al acestora (în perioada 2007-2013) vor primi mai puţini bani. România - căreia îi fusese repartizată o sumă de peste 32 miliarde de euro - a absorbit doar 10% din ei, controlul european excluzând deturnările, schimbările de destinaţie a banilor. Nu am mai fi "colonie” europeană, sugerează V. Ponta, dacă am fi lăsaţi să gestionăm singuri sumele puse la dispoziţie. Adică, dacă am fi lăsaţi să le "distribuim” arbitrar clienţilor şi partenerilor noştri.
Pentru Consiliul European, premierul a acceptat delegarea preşedintelui. Dar această "cedare” nu reprezintă o bruscă deschidere spre o coabitare normală. Victor Ponta i-a cerut preşedintelui să activeze "dreptul de veto”, respingând austeritatea. I-a întins, altfel spus, o capcană, pentru că, dacă nu obţine cel puţin acelaşi nivel al fondurilor drenate spre România, va fi acuzat de lipsă de patriotism. Iar dacă va bloca Consiliul, va pierde sprijinul UE. D-l Băsescu s-a "descurcat”, dar problema României a rămas aceeaşi din ultimele şase luni: va deveni ea, cu Ponta şi Antonescu la cârmă, o "insulă” în continentul unit, sau va depăşi momentul, aliniindu-se, după alegeri, la regulile acestuia?
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
