România și "colonialismul”

Toma Roman
Dacă ar inventaria cineva mișcările celor doi lideri ai USL, Victor Ponta și Crin Antonescu, după instalarea formațiunii la putere, ar putea afirma că tandemul format de ei vrea să scoată România de pe harta Europei!

În dorința de a controla "tot ce miș­că-n țara asta”, a făcut praf totul, de la demolarea ICR, la blocarea deciziilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, de la forțarea decapitării DNA și ANI, la schimbarea conjunc­turală a regulilor jocului politic în chiar momentul desfă­șu­rării lui.
Asaltul împotriva statului de drept - prin "puciul din iulie” - a fost stopat de avertismentele dure ale UE și SUA. România este membră a Uniunii continentale și a NATO, prin propria voință. Membrii acestor "cluburi selecte”, care dau siguranță și stabilitate în fața furtunilor geopolitice pe care le traversează lumea, trebuie să res­pecte riguros anume principii. UE și NATO nu admit lipsa de predictibilitate pentru componentele lor, nu acceptă modificarea regulilor ce le prescriu relațiile, în funcție de in­teresele conjuncturale ale unui grup politic sau altuia. După referendumul avortat din lipsă de cvorum, oficialii UE și ai SUA au intervenit cerând respectarea legilor românești în vigoare și încetarea, până la alegeri, a vacarmului politic dăunător, în primul rând, economiei țării. Nu întâmplător, investitorii străini au încetat să se mai intereseze de România, nu întâmplător FMI-ul a în­ceput să condiționeze realizarea unui nou acord de îm­pru­mut pentru guvern de reducerea cheltuielilor electorale inutile, nu întâmplător UE a anunțat un rezultat negativ, în urma aplicării MCV, consecința fiind amânarea admi­te­rii în spațiul Schengen. În loc să se întoarcă la pro­ble­mele economice tot mai grave, premierul - secondat de parte­nerul său de tandem - a declanșat o ofensivă an­tieu­ropeană și antiamericană fără precedent în epoca post­decembristă. Programul USL pentru alegeri a căpătat ac­cente exacerbat patriotarde, mergând până la "nevoia de a decupla România de la aparatele FMI și Comisia Eu­ro­peană” (vorba baronului L. Dragnea) și la "noi nu primim ordine de la nimeni, în afara poporului român”. (C. An­to­nescu)
Poporul român este, din păcate, în acest moment, derutat de larma propagandistică a USL-ului, care exhibă ideea unui proces de "colonizare” declanșat de Vest și sus­­ține, mai "pe sub mână”, deschiderea către Est-ul "mân­dru și demn”. Ce ar zice milioanele de români care muncesc în Occident dacă - în contextul autosuspendării din UE - ar fi trimiși înapoi, la mizeria de acasă? Din ce surse i-ar plăti guvernanții pe cei rămași și pe cei reîntorși, dacă "decuplarea” de FMI s-ar produce? Estul "mândru și demn” are propriile lui interese și condiții deloc altruiste. Și, apoi, din ce fonduri și-ar continua România dezvolta­rea, dacă "colonialista” UE ne-ar tăia sumele alocate de la bugetul comunitar? Agresivitatea propagandistică an­tieu­ropeană și antiamericană a liderilor USL sună, mai de­grabă, a șantaj: "Nu ne acceptați condițiile, nu ne permiteți să controlăm totul, iată ce se întâmplă!”.
Momentul istoric pe care-l trăim e greu. UE și SUA încearcă din greu să depășească recesiunea provocată de criza economică mondială. Recenta reuniune a Consiliului Eu­ropean, desfășurată la Bruxelles, a stabilit bugetul Uni­unii pentru perioada 2014-2020. Un buget de austeritate, pentru că țările care contribuie masiv la alcătuirea lui (Germania, Anglia, Suedia, Olanda) s-au săturat să mai ducă în spate "economii bolnave”, adevărate găuri negre, în care dispar fondurile structurale de dezvoltare. În con­se­cință, țările care au avut un grad slab de absorbție al aces­tora (în perioada 2007-2013) vor primi mai puțini bani. România - căreia îi fusese repartizată o sumă de peste 32 miliarde de euro - a absorbit doar 10% din ei, con­trolul european excluzând deturnările, schimbările de destinație a banilor. Nu am mai fi "colonie” europeană, su­gerează V. Ponta, dacă am fi lăsați să gestionăm singuri sumele puse la dispoziție. Adică, dacă am fi lăsați să le "dis­tribuim” arbitrar clienților și partenerilor noștri.
Pentru Consiliul European, premierul a acceptat dele­garea președintelui. Dar această "cedare” nu reprezintă o bruscă deschidere spre o coabitare normală. Victor Ponta i-a cerut președintelui să activeze "dreptul de veto”, res­pingând austeritatea. I-a întins, altfel spus, o capcană, pen­tru că, dacă nu obține cel puțin același nivel al fondurilor drenate spre România, va fi acuzat de lipsă de patriotism. Iar dacă va bloca Consiliul, va pierde sprijinul UE. D-l Băsescu s-a "descurcat”, dar problema României a rămas aceeași din ultimele șase luni: va deveni ea, cu Ponta și Antonescu la cârmă, o "insulă” în continentul unit, sau va depăși momentul, aliniindu-se, după alegeri, la regulile acestuia?