Speranţe pentru patrimoniul naţional

Ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Puiu Haşotti, însoţit de cel mai apropiat colaborator, secretarul de stat Sergiu Nistor, fost preşedinte al prestigioasei or­ga­nizaţii ICOMOS (Consiliul Mondial al Monumentelor şi Siturilor), filiala România, au convocat zilele trecute o con­ferinţă de presă de o importanţă majoră pentru patri­mo­niul românesc.

Au fost prezentate cinci proiecte de acte normative, de completare şi modificare a legilor exis­tente, care ar putea avea un impact fără precedent asupra domeniului. Entuziasmul ministerial e mare, iar cei doi mi­niştri s-au declarat legaţi de soarta patrimoniului, cu atât mai mult cu cât situaţia actuală este catastrofală, unică în Europa prin ruşinoasa abandonare a construc­ţii­lor şi siturilor arheologice în mâinile diverselor mafii: ma­fia imobiliară, mafia aurului, mafia arheologilor etc. În ce constau noutăţile puse în dezbatere de minister? Iată, sintetic, şirul acestora: 1. Există şanse ca, în viitorul apropiat, Comisia Naţională de Arheologie să nu mai fie monopolizată de slujbaşi sau subordonaţi ai ministerului, aflaţi în permanent conflict de interese, cum s-a întâmplat mereu până în prezent, inclusiv în cazul Roşia Montană; 2. Începând de anul viitor, expertizele, în cazul oricărui monument, vor trebui să fie finanţate în mod transparent, cu indicarea obligatorie a surselor, pentru a se scoate la lumină interesele celor ce doresc strămutarea, demolarea, de­clasarea, descărcarea de sarcină arheologică a unor mo­nu­mente etc.; 3. Dosarul de declasare a unui monument nu va mai fi întocmit de orice specialist sau pretins spe­cia­list, atras de banii unei companii industriale sau imo­biliare, ci numai de experţi atestaţi de Ministerul Culturii; 4. Orice imobil, al cărui proprietar nu este cunoscut, dacă are valoare de monument, va fi clasat în procedură de ur­genţă, eliminându-se birocraţia şi tragerea de timp. O altă reglementare vizează refacerea monumentelor istorice distruse sau mutilate de acţiunea sau inacţiunea proprie­ta­rului sau a administratorului. Regimul juridic de mo­nu­ment istoric poate fi menţinut pe o perioadă de până la 30 de ani de la data dispariţiei fizice ori a degradării majore a respectivului monument, dacă aceasta s-a produs din culpa proprietarului sau a administratorului imobilului. Ministerul Culturii poate respinge orice cerere de de­clasare şi poate refuza avizarea oricărei alte construcţii pe terenul clasat, până la realizarea reconstruirii clădirii mo­nument istoric. Cu alte cuvinte, clădirile de patrimo­niu, lăsate în paragină tocmai pentru a fi demolate, din ra­ţiuni imobiliare mafiote, nu vor mai interesa pe nimeni, câtă vreme nu se va putea construi nimic în locul lor, de­cât după 30 de ani! Adică după o generaţie! Este cea mai im­portantă prevedere legislativă vizând patrimoniul din ultimii 23 de ani, inspirată din legea franceză, care inter­zi­ce orice construcţie pe locul unde a fost o pădure dis­pă­rută prin incendiu. Rămâne de văzut dacă interesul le­gitim al societăţii civile, al arhitecţilor şi arheologilor va fi îmbrăţişat şi de parlamentari, când se va da votul final.
(P.S.: Păcat că, abia venit în funcţie, ministrul liberal s-a lă­sat înconjurat de personaje care n-au prea multe în co­mun cu salvarea patrimoniului naţional, precum Mir­cea An­gelescu şi Dana Mihai, de numele cărora se leagă aban­donarea pentru distrugere a patrimoniului de la Ro­şia Montană. Secondat de astfel de "preoţi” ai pro­tecţiei valorilor naţionale, domnul ministru riscă să-şi piardă ra­pid credibilitatea, atât de preţioasă în cazul în care s-a angajat sincer să reformeze sistemul.)

Proiectele amintite aşteaptă comentariile dvs. pe www.cultura.ro