Speranțe pentru patrimoniul național

Ion Longin Popescu
Ministrul Culturii și Patrimoniului Național, Puiu Hașotti, însoțit de cel mai apropiat colaborator, secretarul de stat Sergiu Nistor, fost președinte al prestigioasei or­ga­nizații ICOMOS (Consiliul Mondial al Monumentelor și Siturilor), filiala România, au convocat zilele trecute o con­ferință de presă de o importanță majoră pentru patri­mo­niul românesc.

Au fost prezentate cinci proiecte de acte normative, de completare și modificare a legilor exis­tente, care ar putea avea un impact fără precedent asupra domeniului. Entuziasmul ministerial e mare, iar cei doi mi­niștri s-au declarat legați de soarta patrimoniului, cu atât mai mult cu cât situația actuală este catastrofală, unică în Europa prin rușinoasa abandonare a construc­ții­lor și siturilor arheologice în mâinile diverselor mafii: ma­fia imobiliară, mafia aurului, mafia arheologilor etc. În ce constau noutățile puse în dezbatere de minister? Iată, sintetic, șirul acestora: 1. Există șanse ca, în viitorul apropiat, Comisia Națională de Arheologie să nu mai fie monopolizată de slujbași sau subordonați ai ministerului, aflați în permanent conflict de interese, cum s-a întâmplat mereu până în prezent, inclusiv în cazul Roșia Montană; 2. Începând de anul viitor, expertizele, în cazul oricărui monument, vor trebui să fie finanțate în mod transparent, cu indicarea obligatorie a surselor, pentru a se scoate la lumină interesele celor ce doresc strămutarea, demolarea, de­clasarea, descărcarea de sarcină arheologică a unor mo­nu­mente etc.; 3. Dosarul de declasare a unui monument nu va mai fi întocmit de orice specialist sau pretins spe­cia­list, atras de banii unei companii industriale sau imo­biliare, ci numai de experți atestați de Ministerul Culturii; 4. Orice imobil, al cărui proprietar nu este cunoscut, dacă are valoare de monument, va fi clasat în procedură de ur­gență, eliminându-se birocrația și tragerea de timp. O altă reglementare vizează refacerea monumentelor istorice distruse sau mutilate de acțiunea sau inacțiunea proprie­ta­rului sau a administratorului. Regimul juridic de mo­nu­ment istoric poate fi menținut pe o perioadă de până la 30 de ani de la data dispariției fizice ori a degradării majore a respectivului monument, dacă aceasta s-a produs din culpa proprietarului sau a administratorului imobilului. Ministerul Culturii poate respinge orice cerere de de­clasare și poate refuza avizarea oricărei alte construcții pe terenul clasat, până la realizarea reconstruirii clădirii mo­nument istoric. Cu alte cuvinte, clădirile de patrimo­niu, lăsate în paragină tocmai pentru a fi demolate, din ra­țiuni imobiliare mafiote, nu vor mai interesa pe nimeni, câtă vreme nu se va putea construi nimic în locul lor, de­cât după 30 de ani! Adică după o generație! Este cea mai im­portantă prevedere legislativă vizând patrimoniul din ultimii 23 de ani, inspirată din legea franceză, care inter­zi­ce orice construcție pe locul unde a fost o pădure dis­pă­rută prin incendiu. Rămâne de văzut dacă interesul le­gitim al societății civile, al arhitecților și arheologilor va fi îmbrățișat și de parlamentari, când se va da votul final.
(P.S.: Păcat că, abia venit în funcție, ministrul liberal s-a lă­sat înconjurat de personaje care n-au prea multe în co­mun cu salvarea patrimoniului național, precum Mir­cea An­gelescu și Dana Mihai, de numele cărora se leagă aban­donarea pentru distrugere a patrimoniului de la Ro­șia Montană. Secondat de astfel de "preoți” ai pro­tecției valorilor naționale, domnul ministru riscă să-și piardă ra­pid credibilitatea, atât de prețioasă în cazul în care s-a angajat sincer să reformeze sistemul.)

Proiectele amintite așteaptă comentariile dvs. pe www.cultura.ro