Am trecut recent prin Bărăgan, înainte de ploile prea târzii ale mijlocului de august. Lanurile de porumb şi de floarea-soarelui, întinse pe zeci de mii de hectare, sunt arse, pipernicite. Milioane de euro aruncaţi în brazdă seacă. Staţii de pompare, canale, stâlpi de medie tensiune, câteva conducte - toate sunt fantomele unui sistem de irigaţii cândva performant. Întreaga zare dogorea ca un cuptor, pomii plângeau cu fructele ofilite. Pe acest fundal, agricultorul muntean şi cel moldovean, cu pălăria de paie lăsată pe frunte, se gândeşte - nu la "fonciire”, ca Moromete, ci la "subvenţii” europene... Îngenuncheată de secetă, agricultura românească mai are o singură speranţă: Uniunea Europeană. Un proiect explicat pentru revista "Formula AS” de inginerul Achim Irimescu, doctor în economie agrară, secretar de stat la Ministerul Agriculturii, reprezentant al României în Comitetul Special Agricol al UE, membru al Reprezentanţei Permanente a României la Bruxelles. Pentru merite deosebite în negocierile de aderare a României la UE, Irimescu a fost decorat cu Ordinul Naţional "Meritul Agricol” în grad de ofiţer şi cu Ordinul Naţional "Meritul Diplomatic” în grad de ofiţer.
"Fără un sistem de irigaţii performant, producţia agricolă românească va rămâne la voia Domnului”
- Ce estimări aveţi în privinţa producţiei agricole din acest an?
- Seceta din acest an a afectat vizibil producţia agricolă, dar în special producţia de porumb şi floarea-soarelui, care în multe zone depăşeşte 80%. Producţia de cereale păioase a fost mai puţin afectată, la grâu atingând peste 4,7 milioane de tone. Calitatea acestuia este însă foarte bună, cu conţinut de proteină de peste 12-13%. Producţia de struguri nu este prea afectată, fiind de aşteptat şi o calitate bună. La fructe nu avem încă o estimare, dar, pentru fermele din zona de deal, pierderile sunt mai reduse.
- Care este principala învăţătură trasă de Ministerul Agriculturii din această secetă cruntă?
- Concluzia din această secetă este evidentă: fără un sistem de irigaţii performant, producţia agricolă românească va rămâne la voia Domnului, şi la fel şi situaţia agricultorilor! Cel mai important proiect este cel despre care s-a discutat mult, Siret - Bărăgan, a cărui valoare estimată depăşeşte zece miliarde de euro. Conform unui studiu al Băncii Mondiale, într-o primă etapă, ar fi fezabil un proiect pentru reamenajarea sistemului de irigaţii pentru 800.000 de hectare. Costul estimat, de peste 2,5 miliarde de euro, ar urma să fie asigurat din fonduri europene. Pentru anul viitor, ca să vorbim de proiectele imediate, este foarte important să asigurăm fondurile necesare fermierilor, pentru a putea realiza culturile de toamnă. De aceea, prioritatea ministerului este accelerarea absorbţiei fondurilor europene, o urgenţă pentru rezolvarea căreia am luat deja o serie de măsuri, cum ar fi subvenţionarea dobânzii pentru beneficiarii Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, reducerea birocraţiei, compensarea devalorizării leului etc. În plus, ministerul va acorda un ajutor de minimis (minimal), în valoare de 200 de lei pe hectar, pentru persoane fizice, pentru o suprafaţă de minim 1 ha şi maxim 150 ha inclusiv. Suma maximă a sprijinului financiar reprezentând ajutorul de minimis, nu poate depăşi echivalentul în lei a 7500 euro pentru fiecare beneficiar. Numărul estimat de beneficiari al acestui ajutor este de 558.000 de fermieri, posesori ai unei suprafeţe de circa două milioane de hectare teren arabil. Resursele financiare care se estimează a fi alocate de la bugetul de stat sunt în jur de 40 de milioane de euro.
- Statutul de membru al UE ne aduce vreun avantaj în situaţii de urgenţă ca aceasta? Cât vor creşte preţurile, spre exemplu?
- România este parte a pieţei unice europene şi producţia agricolă la nivelul UE nu a fost afectată grav, decât la noi şi în Bulgaria, deci nu este de aşteptat o creştere importantă a preţurilor, în condiţiile în care România continuă să importe din celelalte state membre o bună parte din produsele agroalimentare (carne de porc, vită, oaie, lapte etc). Pentru situaţii de urgenţă, nu sunt prevăzute măsuri speciale, dar se pot adopta diverse facilităţi, inclusiv reducerea taxelor vamale la importul din afara UE, în cazul în care lipsa unor produse riscă să conducă la creşteri mari de preţuri pe piaţa europeană. Avantajul apartenenţei la piaţa UE este că o mare parte dintre statele membre nu se confruntă cu seceta, şi producţia agricolă este relativ constantă, deci fluctuaţia preţurilor, inclusiv în România, nu este decât conjuncturală.
- Există fonduri europene pentru îmbunătăţiri funciare? Ce suprafaţă irigată are România şi ce facilităţi veţi introduce pentru irigaţii?
"Ştim cât de importante sunt micile gospodării pentru păstrarea vieţii tradiţionale din sate, a produselor ţărăneşti ecologice, până la urmă, chiar a identităţii româneşti”
- În aceste săptămâni se negociază bugetul şi subvenţiile agricole în UE, pentru perioada 2014-2020. Ce şanse are România să-şi impună obiectivele şi să nu rămână o simplă piaţă de desfacere?
- Într-adevăr, România riscă să devină piaţă de desfacere pentru alte state membre ale UE, dar numai dacă nu reuşeşte creşterea competitivităţii produselor sale agro-alimentare. Spre exemplu, cea mai mare parte din laptele livrat la fabricile de la noi provine de la ferme medii, cu 2-3 vaci, care nu vor putea face faţă concurenţei fermelor mari, performante, din alte state membre ale UE, în cazul în care se va renunţa la cota de producţie a laptelui. De fapt, România "importă” deja cantităţi mari de lapte din state membre vecine. În situaţii similare se află sectoarele cărnii de porc, de vită, de ovine etc.
- Au interesele agriculturii româneşti un lobby suficient de puternic în cadrul UE?
- Interesele agriculturii româneşti pot fi promovate prin intermediul reprezentanţilor ministerului agriculturii, cu sprijinul europarlamentarilor, al Reprezentanţei Permanente a României la UE. Lipseşte, din păcate, lobby-ul din partea reprezentanţilor producătorilor agricoli europeni (COPA-COGECA), întrucât România nu mai are nici o organizaţie reprezentativă membră în COPA-COGECA (în lipsa achitării cotizaţiei pentru anul 2010, Federaţia Naţională a Producătorilor Agricoli din România a fost suspendată din poziţia de membru cu drepturi depline).
- Care va fi bugetul alocat de CE agriculturii româneşti, în exerciţiul financiar 2014-2020?
- După evaluările ministerului nostru, agricultura românească ar urma să primească aproape 21 de miliarde de euro în perioada de programare financiară multianuală, 2014-2020. Va fi alocată o sumă suplimentară de 7 miliarde de euro, faţă de perioada 2007-2013, pentru a stimula încheierea procesului de creştere graduală a plăţilor directe.
- Cum stă ministerul la capitolul absorbţie de fonduri europene?
- Într-o situaţie destul de bună. Creşterea de buget a ministerului agriculturii (de la 0,92% din PIB, în 2007, la 1,5% din PIB în prezent) se datorează creşterii absorbţiei fondurilor agricole europene, care ar urma să atingă în acest an circa 2,4 miliarde euro. La acestea se adaugă peste o jumătate de miliard din bugetul naţional. În ceea ce priveşte absorbţia, aceasta a atins peste 97% la plăţi directe (pilonul I) şi 42% în cadrul pilonului II, cu mult peste media naţională.
- Ce programe are ministerul agriculturii pentru sprijinirea micilor fermieri?
- Ca program concret şi imediat al ministerului, începând cu 25 iulie, pentru a avea bani pentru înfiinţarea culturilor din toamnă, fiecare fermier poate obţine o adeverinţă de la APIA, care este o garanţie pentru bănci. Cu această adeverinţă poate obţine 95 de euro pentru fiecare hectar, datorie care se va stinge începând cu 16 octombrie, când Comisia Europeană şi Guvernul României vor face plăţile anuale. Ministerul are în vedere stimularea micilor fermieri, recunoaşterea valorii produselor locale, sprijinirea asocierii, pentru a valorifica mai bine produsele şi a le creşte puterea de negociere pe lanţul alimentar. Ştim cât de importante sunt micile gospodării pentru păstrarea vieţii tradiţionale din sate, a produselor ţărăneşti ecologice, până la urmă, chiar a identităţii româneşti.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
