Achim Irimescu - "Agricultura românească urmează să primească de la UE, în perioada 2014-2020, aproape 21 de miliarde de euro”

Secretar de Stat la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR)

Am trecut recent prin Bărăgan, înainte de ploile prea târzii ale mijlocului de august. Lanurile de porumb și de floarea-soarelui, întinse pe zeci de mii de hectare, sunt arse, pipernicite. Milioane de euro aruncați în brazdă seacă. Stații de pompare, canale, stâlpi de medie tensiune, câteva conducte - toate sunt fantomele unui sistem de irigații cândva performant. Întreaga zare dogorea ca un cup­tor, pomii plângeau cu fructele ofilite. Pe acest fundal, agricultorul muntean și cel moldovean, cu pălăria de paie lăsată pe frunte, se gândește - nu la "fonciire”, ca Moromete, ci la "subvenții” europene... Îngenun­cheată de secetă, agricultura românească mai are o singură speranță: Uniunea Europeană. Un proiect ex­plicat pentru revista "Formula AS” de inginerul Achim Irimescu, doctor în economie agrară, secretar de stat la Ministerul Agriculturii, reprezentant al Ro­mâ­niei în Comitetul Special Agricol al UE, membru al Reprezentanței Permanente a României la Bruxelles. Pentru merite deosebite în negocierile de aderare a României la UE, Irimescu a fost decorat cu Ordinul Național "Meritul Agricol” în grad de ofițer și cu Ordinul Național "Meritul Diplomatic” în grad de ofi­țer.

"Fără un sistem de irigații performant, producția agricolă românească va rămâne la voia Domnului”

- Ce estimări aveți în privința producției agricole din acest an?

- Seceta din acest an a afectat vizibil producția agri­colă, dar în special producția de porumb și floarea-soa­relui, care în multe zone de­pă­șește 80%. Producția de ce­re­ale păioase a fost mai puțin afec­tată, la grâu atin­gând peste 4,7 mi­­lioane de tone. Ca­li­tatea aces­tuia este însă foarte bună, cu con­ți­nut de pro­teină de peste 12-13%. Producția de stru­guri nu este prea afec­tată, fiind de aș­tep­tat și o calitate bună. La fruc­te nu avem încă o esti­ma­re, dar, pentru fer­me­le din zona de deal, pier­derile sunt mai reduse.

- Care este prin­cipala învățătură trasă de Ministerul Agricul­tu­rii din această secetă crun­tă?

- Concluzia din a­ceas­­tă secetă este evi­den­­tă: fără un sistem de iri­gații performant, pro­ducția agricolă româ­neas­că va rămâne la vo­ia Domnului, și la fel și si­tuația agricultorilor! Cel mai important pro­iect este cel despre care s-a dis­cutat mult, Siret - Bă­răgan, a că­rui valoare esti­mată depășește zece mi­liarde de euro. Con­form unui studiu al Băncii Mon­diale, într-o primă eta­pă, ar fi fezabil un proiect pentru rea­me­najarea siste­mului de irigații pentru 800.000 de hec­tare. Costul estimat, de peste 2,5 miliarde de euro, ar urma să fie asi­gurat din fonduri europene. Pentru anul viitor, ca să vorbim de proiectele imediate, este foar­te important să asi­gurăm fondurile necesare fer­mierilor, pentru a putea realiza culturile de toamnă. De aceea, prio­ri­tatea mi­nis­terului este accelerarea absorbției fon­durilor europene, o urgență pentru rezolvarea căreia am luat deja o serie de măsuri, cum ar fi subven­țio­narea do­bânzii pentru beneficiarii Pro­gra­mului Na­țional de Dez­voltare Rurală, reducerea birocrației, com­pen­sarea devalorizării leului etc. În plus, ministe­rul va acorda un ajutor de minimis (minimal), în va­loare de 200 de lei pe hectar, pentru per­soane fizice, pen­tru o suprafață de minim 1 ha și maxim 150 ha in­clusiv. Suma maximă a sprijinului financiar repre­zentând ajutorul de minimis, nu poate depăși echi­valen­tul în lei a 7500 euro pentru fiecare beneficiar. Numărul esti­mat de beneficiari al acestui ajutor este de 558.000 de fermieri, posesori ai unei su­prafețe de circa două milioane de hectare teren ara­bil. Resursele financiare care se estimează a fi alocate de la bugetul de stat sunt în jur de 40 de milioane de euro.

- Statutul de membru al UE ne aduce vreun avantaj în situații de urgență ca aceasta? Cât vor crește prețurile, spre exemplu?

- România este parte a pieței unice europene și producția agricolă la nivelul UE nu a fost afectată grav, decât la noi și în Bulgaria, deci nu este de aș­teptat o creștere importantă a prețurilor, în condițiile în care România continuă să importe din celelalte state membre o bună parte din produsele agroali­men­tare (carne de porc, vită, oaie, lapte etc). Pentru situa­ții de urgență, nu sunt prevăzute măsuri speciale, dar se pot adopta diverse facilități, inclusiv reducerea ta­xelor vamale la importul din afara UE, în cazul în care lipsa unor produse riscă să conducă la creșteri mari de prețuri pe piața europeană. Avantajul apartenenței la piața UE este că o mare parte din­tre statele membre nu se con­fruntă cu seceta, și producția agri­co­lă este re­lativ constantă, deci fluc­tuația prețurilor, in­clu­siv în România, nu este decât con­junc­turală.

- Există fonduri eu­ro­pene pen­tru îmbu­nă­tățiri fun­ciare? Ce su­pra­față irigată are Ro­mâ­nia și ce fa­cilități veți introduce pentru iri­gații?

- Măsura 125 privind "îmbu­nă­tățirea și dez­vol­tarea infra­struc­­turii” a fost destul de puțin accesată pentru irigații. Acest lu­cru, în condițiile în care su­prafața irigată în Ro­mâ­nia nu depășește 258.000 de hectare. În­că din iulie, minis­terul a sem­nat un ordin prin ca­re fermierii, în loc să plă­tească 250 de lei pe hectarul irigat, plătesc 200 de lei (cu 20% mai puțin). Vom merge mai departe cu micșorarea cos­turilor. Ast­fel, fer­mi­e­rii nu vor mai plăti pier­derile din canale și con­ducte, astăzi situate la 10-15% din costuri. În fi­ne, estimăm o reducere cu încă 20% a acestor cos­turi, ime­diat ce organizațiile de udători, accesând bani eu­ro­peni, își vor moderniza stațiile de pompare, ale căror motoare sunt și de 40 de ani în funcțiune, deci sunt mari consumatoare de electricitate. Trăgând li­nie, putem reduce costul irigațiilor cu până la 55%!


"Știm cât de im­por­tante sunt micile gospodării pentru păstrarea vieții tradiționale din sate, a produselor țărănești ecologice, până la urmă, chiar a identității românești”

- În aceste săptămâni se negociază bugetul și sub­vențiile agricole în UE, pentru perioada 2014-2020. Ce șanse are România să-și impună obiec­tivele și să nu rămână o simplă piață de desfacere?

- Într-adevăr, România riscă să devină piață de desfacere pentru alte state membre ale UE, dar numai dacă nu reușește creșterea competitivității produselor sale agro-alimentare. Spre exemplu, cea mai mare parte din laptele livrat la fabricile de la noi provine de la ferme medii, cu 2-3 vaci, care nu vor putea face față concurenței fermelor mari, performante, din alte state membre ale UE, în cazul în care se va renunța la cota de producție a laptelui. De fapt, România "im­portă” deja cantități mari de lapte din state membre vecine. În situații similare se află sectoarele cărnii de porc, de vită, de ovine etc.

- Au interesele agriculturii românești un lobby suficient de puternic în cadrul UE?

- Interesele agriculturii românești pot fi promovate prin intermediul reprezentanților ministerului agricul­tu­­rii, cu sprijinul europarlamentarilor, al Repre­zen­tan­ței Permanente a României la UE. Lipsește, din pă­ca­te, lobby-ul din partea reprezentanților producătorilor agricoli europeni (COPA-COGECA), întrucât Ro­mâ­nia nu mai are nici o organizație reprezentativă mem­bră în COPA-COGECA (în lipsa achitării cotizației pentru anul 2010, Federația Națională a Produ­că­to­rilor Agricoli din România a fost suspendată din pozi­ția de membru cu drepturi depline).

- Care va fi bugetul alocat de CE agriculturii românești, în exercițiul financiar 2014-2020?

- După evaluările ministerului nostru, agricultura românească ar urma să primească aproape 21 de mi­li­arde de euro în perioada de programare financiară mul­ti­anuală, 2014-2020. Va fi alocată o sumă supli­men­­tară de 7 miliarde de euro, față de perioada 2007-2013, pentru a stimula încheierea procesului de creș­tere graduală a plăților directe.

- Cum stă ministerul la capitolul absorbție de fonduri europene?

- Într-o situație destul de bună. Creșterea de buget a ministerului agriculturii (de la 0,92% din PIB, în 2007, la 1,5% din PIB în prezent) se datorează creș­terii absorbției fondurilor agricole europene, care ar urma să atingă în acest an circa 2,4 miliarde euro. La acestea se adaugă peste o jumătate de miliard din bu­getul național. În ceea ce privește absorbția, aceasta a atins peste 97% la plăți directe (pilonul I) și 42% în ca­­drul pilonului II, cu mult peste media națională.

- Ce programe are ministerul agriculturii pentru sprijinirea micilor fermieri?

- Ca program concret și imediat al ministerului, începând cu 25 iulie, pentru a avea bani pentru înfiin­țarea culturilor din toamnă, fiecare fermier poate ob­ține o adeverință de la APIA, care este o garanție pen­tru bănci. Cu această adeverință poate obține 95 de euro pentru fiecare hectar, datorie care se va stinge în­ce­pând cu 16 octombrie, când Comisia Europeană și Gu­­vernul României vor face plățile anuale. Ministerul are în vedere stimularea micilor fermieri, recunoaș­te­rea valorii produselor locale, sprijinirea asocierii, pen­tru a valorifica mai bine produsele și a le crește pu­te­rea de negociere pe lanțul alimentar. Știm cât de im­por­tante sunt micile gospodării pentru păstrarea vieții tradiționale din sate, a produselor ță­rănești ecologice, până la urmă, chiar a identității românești.