Ceaiuri din lămâiţă
Lămâiţa (Melissa officinalis) este renumită pentru acţiunea sa benefică asupra sistemului nervos. După cum se ştie, dacă sistemul nervos este dezechilibrat, întreg organismul are de suferit, sub o formă sau alta. Ceaiurile pe bază de lămâiţă acţionează şi asupra sistemului nervos vegetativ, cel care coordonează, independent de voinţa noastră, funcţionarea organelor interne. La acest nivel reglează metabolismul, echilibrează activitatea cardiacă şi procesul de digestie.
* Gastropatie funcţională (nevroză gastrică) şi distonie vegetativă - este indicată asocierea lămâiţei cu menta, în proporţii egale. Se folosesc plante uscate. Într-un recipient de sticlă se amestecă 30 grame frunze de lămâiţă cu 30 grame frunze de mentă, până se obţine o pulbere omogenă. Se folosesc 2 linguri de preparat la 200 ml apă clocotită. Se acoperă şi se lasă la infuzat timp de 15 minute. Se beau 2-3 căni pe zi.
* Gastrită cronică, ulcer duodenal, afecţiuni ale căilor biliare - se amestecă 20 g frunze de lămâiţă, 20 g frunze de fenicul, 20 g frunze de mentă şi 20 g rădăcină de obligeană uscată. O lingură din preparatul rezultat se opăreşte cu 200 ml apă fiartă (o cană). Infuzia trebuie ţinută acoperită timp de 10 minute, după care se bea caldă, înghiţitură cu înghiţitură. Este recomandat să se bea câte o cană, de 2-3 ori pe zi.
* Crampe gastro-intestinale - se amestecă bine, într-un recipient de sticlă, următoarele ingrediente: 30 g frunze de lămâiţă, 15 g seminţe de fenicul, 20 g frunze de mentă, 10 g rădăcină de valeriană. Se folosesc două linguriţe de amestec la o cană de apă fiartă. Se lasă la infuzat 10 minute şi se bea când lichidul a ajuns la temperatura camerei. Se recomandă 2-3 căni pe zi.
* Bătăi neregulate ale inimii, produse de nelinişte şi oboseală - se amestecă 30 g frunze de lămâiţă, 30 g flori de păducel, 30 g flori de muşeţel şi 30 g rădăcină de valeriană, toate uscate. Se pune o linguriţă de amestec la o cană de apă fiartă. După gust, se poate adăuga miere. Se beau două căni pe zi.
* Dureri de cap sau migrene - se pune în filtrul de cafea câte o lingură de plantă uscată de lavandă, muşeţel, rozmarin şi mentă. După jumătate de oră, infuzia poate fi consumată, fiind recomandate una sau două căni înainte de culcare. Are un efect liniştitor, ajută la instalarea somnului şi îndepărtează durerile de cap.
Ceaiuri din frunze de nuc
- Remedii contra căderii părului -
Valorificate din plin în medicina populară românească, frunzele de nuc sunt considerate cel mai eficient remediu împotriva căderii părului. În codexurile farmaceutice vechi, d-l Bobaru a descoperit formula unei infuzii complexe care presupune asocierea mai multor ierburi de leac, în următoarele proporţii: frunze de nuc - 3 părţi sau 30 g, rădăcină de brusture - 2 părţi sau 20 g, flori de muşeţel - 2 părţi sau 20 g, rădăcină de urzică - 2 părţi sau 20 g, frunze de urzică - 1 parte sau 10 g. Din amestecul de plante se folosesc 5 g (o lingură) la 100 ml apă clocotită. Se adaugă 3-4 linguri din infuzia preparată în apa folosită pentru spălarea părului.
* Combaterea transpiraţiei excesive - este indicată o infuzie simplă, preparată dintr-o lingură de frunze uscate, la o cană de apă. Se consumă 2-3 căni pe zi. Foarte important este ca ceaiul să fie băut imediat după ce a fost preparat, deoarece în contact cu aerul devine toxic.
Aparent firavă, planta cu flori azurii are o miraculoasă forţă terapeutică, prin care curăţă sângele de otrăvuri, alină suferinţele ficatului, îndepărtează anemia şi creşte pofta de mâncare. Mai mult, cicoarea conţine o substanţă capabilă să reducă nivelul glucozei din sânge.
Salată din cicoare împotriva hipoglicemiei: "Planta posedă proprietăţi hipoglicemiante de care putem profita dacă ne obişnuim să mâncăm salată din rădăcini proaspete. Se prepară foarte simplu, din 200-300 g rădăcini de cicoare, fierte şi asezonate cu ulei crud. Efectul este scăderea constantă a glicemiei capilare şi venoase, în procent de până la 44%”, spune d-l Bobaru. Maestrul spiţer a descoperit în codexurile farmaceutice vechi câteva formule pe bază de cicoare, uşor de preparat acasă.
Tinctura: pentru obţinerea ei sunt recomandate părţile aeriene ale plantei, deoarece acestea se dizolvă mai bine în alcool. Se prepară într-un borcan de sticlă, în care se pun 10 sau 20 g cicoare uscată şi 100 ml alcool de 70 de grade. Se lasă la macerat 10 zile, timp în care recipientul trebuie agitat de trei ori pe zi. După această perioadă, preparatul se filtrează şi se pune la decantat, în frigider, încă 6 zile. În final, se separă partea lichidă şi se depozitează în sticluţe închise la culoare.
Extractul fluid se obţine prin fierberea pe baie de aburi a 100 ml de tinctură. Preparatul este lăsat pe foc până când cantitatea iniţială se reduce prin evaporare la 20 ml, aproximativ 2 linguri de lichid. Prin acest procedeu alcoolul se evaporă şi substanţele active ale plantei devin mult mai eficiente.
Sirop detoxifiant - se prepară amestecând următoarele ingrediente: 30 ml extract fluid de cicoare, 30 ml extract fluid de brusture (se obţine prin acelaşi procedeu ca şi extractul de cicoare) şi 150 ml sirop de portocale amare. Esenţele din plante se amestecă bine, până când se ajunge la un lichid uniform. Se depozitează în sticluţe colorate, pentru a feri siropul de lumină. Este indicat să se consume cu regularitate o lingură pe zi.
Ceaiuri din frunze de mentă
Folosită de veacuri în medicina populară românească, menta are virtuţi terapeutice uimitoare, dovedindu-se a fi un miraculos medicament natural. Cercetând substanţele active din frunze, oamenii de ştiinţă au observat cu uimire că natura a înzestrat o singură plantă cu acţiuni terapeutice opuse, izma fiind, în acelaşi timp, un eficient calmant, dar şi un excelent tonifiant. Dacă uleiul de mentă are un efect energizant, ceaiurile sunt în general antiinflamatoare şi antiseptice. Fascinat de puterea magică a frunzelor cu miros răcoritor, farmacistul Ion Bobaru a descoperit formulele unor infuzii mai puţin cunoscute. Secretul elixirurilor vindecătoare constă în asocierea mentei cu alte ierburi de leac, care au menirea de a-i spori puterea de vindecare.
* Ceai cu efect coleretic-colagog (provoacă evacuarea bilei in intestin) şi antiinflamator. Ingrediente: frunze de mentă - 1, 5 părţi sau 15 g, unguraş - 1 parte sau 10 g, turiţă mare - 1 parte sau 10 g, talpa-gâştei - 1 parte sau 10 g, flori de siminoc - 1 parte sau 10 g, flori de muşeţel - 1 parte sau 10 g, scoarţă de cruşin - 2 părţi sau 20 g, rădăcină de leuştean - 0,5 părţi sau 5 g. Se amestecă plantele şi se foloseşte o lingură de preparat la 200 ml apă clocotită. După ce a fost lăsat la infuzat 10 minute, se bea călduţ, între mese.
* Dezinfectant intestinal: toxinele intestinale pot provoca stări de oboseală şi sunt răspunzătoare pentru mirosul neplăcut al gurii şi al respiraţiei. Pentru a îndepărta aceste neplăceri, farmacistul Ion Bobaru recomandă un ceai preparat după următoarea formulă: se amestecă frunze de mentă - 1 parte sau 10 g, cimbrişor - 1 parte sau 10 g şi cimbru de grădină - 1 parte sau 10 g. Se foloseşte o lingură din acest preparat la 200 ml apă clocotită. După ce a fost lăsat la infuzat 10 minute, ceaiul se bea la temperatura camerei.
* Ceaiul antidiareic: diareea poate fi provocată de diferiţi viruşi sau bacterii care infestează mâncarea şi apa, de anumite substanţe alergice care cresc sensibilitatea intestinelor, dar şi de stările de stres. În aceste situaţii, este recomandată o infuzie din plante combinate, în următoarele proporţii: frunze de mentă - 2 părţi sau 20 g, fructe de afin - 3 părţi sau 30g, rizom de sclipeţi (Potentilla erecta) - 3 părţi sau 30 g. Ceaiul se prepară adăugând o cană de apă clocotită peste o linguriţă din amestecul de plante. Este indicat să se consume o cană de 3-4 ori pe zi.
* Pentru tratamentul gastritelor este folosit următorul amestec de plante: frunze de mentă - 5 părţi sau 50 g, flori de muşeţel - 1,5 părţi sau 15 g, rădăcină de angelică - 1 parte. Infuzia se obţine dintr-o linguriţă de amestec şi o cană (200 ml) de apă clocotită. Pentru un efect maxim este recomandat să se bea o cană de ceai, de 3-4 ori pe zi.
* În cazul inflamaţiilor gastro-intestinale asociate cu disfuncţii biliare, este recomandată infuzia din următoarea combinaţie de plante: fructe de chimen - 10 părţi sau 5 g, fructe de fenicul - 10 părţi sau 5 g, frunze de mentă - 30 părţi sau 15 g, flori de muşeţel - 100 părţi sau 50 g. Pentru ceai este folosită o linguriţă de amestec la o cană de apă fiartă. Se beau 3-4 căni pe zi.
Ceaiurile îşi dovedesc eficienţa numai dacă plantele medicinale au fost recoltate şi uscate în condiţii corespunzătoare.
A consemnat
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
