FIJET, cu sediul la Praga, este cea mai veche asociaţie profesională de scriitori şi de jurnalişti de călătorie din lume. Cu un număr de peste 800 de membri, din peste 40 de ţări, de pe cinci continente, FIJET este şi cea mai mare organizaţie profesională internaţională a jurnaliştilor de turism. În aşteptarea mult râvnitei distincţii, Asociaţia Profesională Patronală de Turism "Gorjul”, aflată sub coordonarea neobositei voluntare culturale Laura Dragu, a organizat recent un tur al jurnaliştilor români de turism pe urmele marelui Brâncuşi. Gorjenii vor cu orice chip ca moştenirea lăsată de sculptor la Târgu Jiu să aducă judeţului, şi mai ales capitalei de pe Jiu, trofeul "Mărul de Aur”, un veritabil "Oscar” pentru turism. Ambiţie mare, pe care o şi văd împlinită. În aşteptarea votului de la Praga, ne putem întreba: care sunt liniile forte ale turismului gorjean? De ce să merite Mărul de Aur? Pentru cine cunoaşte acest paradis tradiţional, răspunsul este simplu: pe lângă binecunoscutele opere brâncuşiene din Târgu Jiu, ciobănia este una dintre mărcile Gorjului. Legate de ciobănie sunt şi folclorul şi portul popular, dansurile şi doinele, arhitectura rurală veche, încă păstrată în zonele de munte. Şi arhitectura mânăstirilor, de la cea mai veche din Ţara Românească, Tismana, sfinţită la 1378 de marele întemeietor Nicodim, până la Crasna - mânăstirea cu cea mai frumoasă catapeteasmă din România, construită de slugerul Dumitru Filişteanu, în 1637. La fel de vechi şi de mândre sunt mânăstirile Polovragi, Cămărăşeşti, Strâmba de Jiu şi Lainici. Peşteri celebre, între care "Peştera lui Zamolxe” din Polovragi şi "Peşterea Muierilor” din Baia de Fier, sunt, de asemenea, elemente rare din puterea turistică a Gorjului. În aşteptarea Mărului de aur, gorjenii propun turiştilor o plimbare pe "Axa Brâncuşi”, închinată eroilor din Războiul de Reîntregire. Şi ar dori ca vizitatorii să cunoască adevăratele denumiri ale operelor din parc, aşa cum se spune că le-ar fi botezat însuşi marele sculptor: astfel, Coloana Infinitului ar trebui să fie numită Coloana Sacrificiului Infinit; Masa Tăcerii ar fi fost botezată de artist Masa Apostolilor Neamului, iar Poarta Sărutului ar fi, de fapt, Monumentul Întregirii Neamului - sărutul însemnând şi unitate. Dar înainte de a fi "Dumnezeul sculpturii mondiale moderne”, "stăpânul” acestui judeţ atipic în concertul cultural şi tradiţional românesc a fost şi rămâne Constantin Brâncuşi. Graţie măreţei sale umbre, Gorjul ar putea arăta, începând de anul viitor, ca un veritabil "măr de aur”.
Gorjul ca un... Măr de Aur
Clubul Presei de Turism - FIJET România a depus în martie, la Praga, la federaţia mamă, FIJET (Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turism), candidatura oraşului Târgu Jiu la prestigiosul trofeu "Mărul de Aur” - aceeaşi distincţie acordată cu mult timp în urmă mânăstirilor din Bucovina, iar recent, Deltei Dunării şi Mărginimii Sibiului.
FIJET, cu sediul la Praga, este cea mai veche asociaţie profesională de scriitori şi de jurnalişti de călătorie din lume. Cu un număr de peste 800 de membri, din peste 40 de ţări, de pe cinci continente, FIJET este şi cea mai mare organizaţie profesională internaţională a jurnaliştilor de turism. În aşteptarea mult râvnitei distincţii, Asociaţia Profesională Patronală de Turism "Gorjul”, aflată sub coordonarea neobositei voluntare culturale Laura Dragu, a organizat recent un tur al jurnaliştilor români de turism pe urmele marelui Brâncuşi. Gorjenii vor cu orice chip ca moştenirea lăsată de sculptor la Târgu Jiu să aducă judeţului, şi mai ales capitalei de pe Jiu, trofeul "Mărul de Aur”, un veritabil "Oscar” pentru turism. Ambiţie mare, pe care o şi văd împlinită. În aşteptarea votului de la Praga, ne putem întreba: care sunt liniile forte ale turismului gorjean? De ce să merite Mărul de Aur? Pentru cine cunoaşte acest paradis tradiţional, răspunsul este simplu: pe lângă binecunoscutele opere brâncuşiene din Târgu Jiu, ciobănia este una dintre mărcile Gorjului. Legate de ciobănie sunt şi folclorul şi portul popular, dansurile şi doinele, arhitectura rurală veche, încă păstrată în zonele de munte. Şi arhitectura mânăstirilor, de la cea mai veche din Ţara Românească, Tismana, sfinţită la 1378 de marele întemeietor Nicodim, până la Crasna - mânăstirea cu cea mai frumoasă catapeteasmă din România, construită de slugerul Dumitru Filişteanu, în 1637. La fel de vechi şi de mândre sunt mânăstirile Polovragi, Cămărăşeşti, Strâmba de Jiu şi Lainici. Peşteri celebre, între care "Peştera lui Zamolxe” din Polovragi şi "Peşterea Muierilor” din Baia de Fier, sunt, de asemenea, elemente rare din puterea turistică a Gorjului. În aşteptarea Mărului de aur, gorjenii propun turiştilor o plimbare pe "Axa Brâncuşi”, închinată eroilor din Războiul de Reîntregire. Şi ar dori ca vizitatorii să cunoască adevăratele denumiri ale operelor din parc, aşa cum se spune că le-ar fi botezat însuşi marele sculptor: astfel, Coloana Infinitului ar trebui să fie numită Coloana Sacrificiului Infinit; Masa Tăcerii ar fi fost botezată de artist Masa Apostolilor Neamului, iar Poarta Sărutului ar fi, de fapt, Monumentul Întregirii Neamului - sărutul însemnând şi unitate. Dar înainte de a fi "Dumnezeul sculpturii mondiale moderne”, "stăpânul” acestui judeţ atipic în concertul cultural şi tradiţional românesc a fost şi rămâne Constantin Brâncuşi. Graţie măreţei sale umbre, Gorjul ar putea arăta, începând de anul viitor, ca un veritabil "măr de aur”.
FIJET, cu sediul la Praga, este cea mai veche asociaţie profesională de scriitori şi de jurnalişti de călătorie din lume. Cu un număr de peste 800 de membri, din peste 40 de ţări, de pe cinci continente, FIJET este şi cea mai mare organizaţie profesională internaţională a jurnaliştilor de turism. În aşteptarea mult râvnitei distincţii, Asociaţia Profesională Patronală de Turism "Gorjul”, aflată sub coordonarea neobositei voluntare culturale Laura Dragu, a organizat recent un tur al jurnaliştilor români de turism pe urmele marelui Brâncuşi. Gorjenii vor cu orice chip ca moştenirea lăsată de sculptor la Târgu Jiu să aducă judeţului, şi mai ales capitalei de pe Jiu, trofeul "Mărul de Aur”, un veritabil "Oscar” pentru turism. Ambiţie mare, pe care o şi văd împlinită. În aşteptarea votului de la Praga, ne putem întreba: care sunt liniile forte ale turismului gorjean? De ce să merite Mărul de Aur? Pentru cine cunoaşte acest paradis tradiţional, răspunsul este simplu: pe lângă binecunoscutele opere brâncuşiene din Târgu Jiu, ciobănia este una dintre mărcile Gorjului. Legate de ciobănie sunt şi folclorul şi portul popular, dansurile şi doinele, arhitectura rurală veche, încă păstrată în zonele de munte. Şi arhitectura mânăstirilor, de la cea mai veche din Ţara Românească, Tismana, sfinţită la 1378 de marele întemeietor Nicodim, până la Crasna - mânăstirea cu cea mai frumoasă catapeteasmă din România, construită de slugerul Dumitru Filişteanu, în 1637. La fel de vechi şi de mândre sunt mânăstirile Polovragi, Cămărăşeşti, Strâmba de Jiu şi Lainici. Peşteri celebre, între care "Peştera lui Zamolxe” din Polovragi şi "Peşterea Muierilor” din Baia de Fier, sunt, de asemenea, elemente rare din puterea turistică a Gorjului. În aşteptarea Mărului de aur, gorjenii propun turiştilor o plimbare pe "Axa Brâncuşi”, închinată eroilor din Războiul de Reîntregire. Şi ar dori ca vizitatorii să cunoască adevăratele denumiri ale operelor din parc, aşa cum se spune că le-ar fi botezat însuşi marele sculptor: astfel, Coloana Infinitului ar trebui să fie numită Coloana Sacrificiului Infinit; Masa Tăcerii ar fi fost botezată de artist Masa Apostolilor Neamului, iar Poarta Sărutului ar fi, de fapt, Monumentul Întregirii Neamului - sărutul însemnând şi unitate. Dar înainte de a fi "Dumnezeul sculpturii mondiale moderne”, "stăpânul” acestui judeţ atipic în concertul cultural şi tradiţional românesc a fost şi rămâne Constantin Brâncuşi. Graţie măreţei sale umbre, Gorjul ar putea arăta, începând de anul viitor, ca un veritabil "măr de aur”.
Alte articole din acest numar
- Tia Şerbanescu - "Pofta de putere pe care o manifestă coaliţia de guvernământ, în dispreţul legii şi cu orice preţ, frizează autoritarismul cel mai dur”
- Răspuns pentru GEORGIANA COSTINEL - Bârlad, F. AS nr. 1024 - "Fiul meu are antigen de hepatită B”
- "Mulţumesc, doamnă profesoară Maria Pop, pentru tot ce aţi făcut şi faceţi pentru oricine vă solicită ajutorul!”
Nu exista comentarii
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra aici!
Recomandari
