FIJET, cu sediul la Praga, este cea mai veche asociație profesională de scriitori și de jurnaliști de călătorie din lume. Cu un număr de peste 800 de membri, din peste 40 de țări, de pe cinci continente, FIJET este și cea mai mare organizație profesională internațională a jurnaliștilor de turism. În așteptarea mult râvnitei distincții, Asociația Profesională Patronală de Turism "Gorjul”, aflată sub coordonarea neobositei voluntare culturale Laura Dragu, a organizat recent un tur al jurnaliștilor români de turism pe urmele marelui Brâncuși. Gorjenii vor cu orice chip ca moștenirea lăsată de sculptor la Târgu Jiu să aducă județului, și mai ales capitalei de pe Jiu, trofeul "Mărul de Aur”, un veritabil "Oscar” pentru turism. Ambiție mare, pe care o și văd împlinită. În așteptarea votului de la Praga, ne putem întreba: care sunt liniile forte ale turismului gorjean? De ce să merite Mărul de Aur? Pentru cine cunoaște acest paradis tradițional, răspunsul este simplu: pe lângă binecunoscutele opere brâncușiene din Târgu Jiu, ciobănia este una dintre mărcile Gorjului. Legate de ciobănie sunt și folclorul și portul popular, dansurile și doinele, arhitectura rurală veche, încă păstrată în zonele de munte. Și arhitectura mânăstirilor, de la cea mai veche din Țara Românească, Tismana, sfințită la 1378 de marele întemeietor Nicodim, până la Crasna - mânăstirea cu cea mai frumoasă catapeteasmă din România, construită de slugerul Dumitru Filișteanu, în 1637. La fel de vechi și de mândre sunt mânăstirile Polovragi, Cămărășești, Strâmba de Jiu și Lainici. Peșteri celebre, între care "Peștera lui Zamolxe” din Polovragi și "Peșterea Muierilor” din Baia de Fier, sunt, de asemenea, elemente rare din puterea turistică a Gorjului. În așteptarea Mărului de aur, gorjenii propun turiștilor o plimbare pe "Axa Brâncuși”, închinată eroilor din Războiul de Reîntregire. Și ar dori ca vizitatorii să cunoască adevăratele denumiri ale operelor din parc, așa cum se spune că le-ar fi botezat însuși marele sculptor: astfel, Coloana Infinitului ar trebui să fie numită Coloana Sacrificiului Infinit; Masa Tăcerii ar fi fost botezată de artist Masa Apostolilor Neamului, iar Poarta Sărutului ar fi, de fapt, Monumentul Întregirii Neamului - sărutul însemnând și unitate. Dar înainte de a fi "Dumnezeul sculpturii mondiale moderne”, "stăpânul” acestui județ atipic în concertul cultural și tradițional românesc a fost și rămâne Constantin Brâncuși. Grație măreței sale umbre, Gorjul ar putea arăta, începând de anul viitor, ca un veritabil "măr de aur”.