"În ultimul timp, la piaţă, oamenii întreabă mai întâi dacă roşiile sau ardeii sunt româneşti, şi abia apoi cumpără"
- În sfârşit, românii pot cumpăra legume româneşti şi din magazine, nu doar de la piaţă, iar ţăranii români au acces mai uşor la rafturi pentru a-şi vinde recolta. Reţeaua METRO Cash & Carry a venit cu soluţia salvatoare. Cum s-a născut proiectul "De-ale noastre"?
- Am simţit că este o mare aşteptare pe ideea produselor locale. De câţiva ani plutea în aer dorinţa românilor de a veni într-un magazin supermarket, pentru a cumpăra legume româneşti. Era şi o nemulţumire a clienţilor care veneau şi găseau doar produse din alte ţări, dar şi convingerea lor că ţăranii români au marfă superioară din punct de vedere al calităţii. Cred că aţi observat că în ultimul timp, la piaţă, oamenii întreabă mai întâi dacă roşiile sau ardeii sau orice altceva sunt româneşti, şi abia apoi cumpără. Ne-am adaptat acestui trend şi am testat, mai întâi, programul "De-ale noastre", printr-un proiect pilot, în toamna anului trecut. Astfel, putem veni acum în faţa clienţilor noştri cu produse 100% româneşti, de foarte bună calitate.
- Nu a fost o perioadă cam lungă pentru a lua de la ţărani nişte legume şi a le pune pe raft?
- Pare o perioadă lungă, însă nu este. Noi, cei de la METRO, facem treaba nemţeşte. Am dorit ca această iniţiativă să nu se întoarcă împotriva ţăranilor români şi atunci am făcut câteva reguli stricte pentru calitatea legumelor ce se vor vinde sub sigla "De-ale noastre". Într-o primă fază, vom vinde: roşii, ardei gras, capia şi gogoşar, castraveţi şi vinete. Fiecare ţăran a fost ales cu grijă în acest program. Seminţele şi răsadurile au fost furnizate de noi, ca să fim siguri de calitatea produselor şi pentru ca ele să fie uniforme.
Am angajat un inginer agronom care este şi consultant METRO şi el le-a oferit producătorilor consultanţă de specialitate pentru toate detaliile: selecţia soiurilor, tipul de sol, perioada optimă de recoltare şi multe alte detalii tehnice. Nu în ultimul rând, se află în apropierea fermierilor un depozit de colectare, unde recolta se poate păstra în condiţii optime. A durat un pic mai mult, poate, dar în felul acesta, oferim produse proaspete şi, ceea ce cred că este foarte important, avem "produse de origine controlată", o premieră pentru România. Adică, putem spune clienţilor exact de unde vine o roşie şi în ce condiţii a fost crescută.
- Cât de importantă este această "origine controlată" a legumelor? Nu e mai degrabă un moft importat de la ţările vestice?
- Nu e deloc un moft, mai ales în ziua de azi, când se importă de peste tot şi de multe ori ţi se spune că produsul e românesc, fără a avea posibilitatea să verifici dacă este sau nu adevărat. Originea controlată a legumelor şi fructelor la noi în ţară este, în acest moment, la stadiul de dorinţă, din păcate. Se ştiu, în cele mai fericite cazuri, doar ţările de provenienţă. Însă atunci când vine vorba despre tehnologii sau metode de producţie, clienţii au foarte puţine informaţii la dispoziţie. De aceea, trasabilitatea întregului proces de producţie îi va asigura pe oameni de calitatea produsului, precum şi de faptul că au fost respectaţi anumiţi parametri şi standarde de producţie. În cazul Poiana Mare, zona de unde achiziţionăm noi, vom şti sigur că legumele au fost crescute prin tehnologii tradiţionale. Noi ştim ce vindem, dar şi dumneavoastră o să ştiţi ce cumpăraţi. Nu mi se pare un moft, dimpotrivă, cred că este foarte important şi necesar în condiţiile comerţului de astăzi.
- Spre deosebire de legumele de import, cele româneşti sunt căutate pentru că sunt cultivate tradiţional, cu îngrăşăminte naturale, au gust, savoare şi nu sunt crescute cu chimicale. Veţi păstra acest specific?
- Legumele "De-ale noastre" sunt produse prin tehnologii tradiţionale şi sunt cultivate în pământ. Producţia este realizată în solar, în proporţie de 70%, sau pe câmp, 30%. Pentru creşterea lor se vor folosi, preponderent, îngrăşămintele naturale. Folosirea procedeelor tradiţionale oferă legumelor proprietăţi superioare, gustul şi mirosul lor fiind specific celor de grădină. Când am pornit această iniţiativă, tocmai pe aceste calităţi am mizat. Ca să nu se piardă nimic din calitatea legumelor româneşti, chiar şi ambalarea, manipularea şi transportul au fost gândite într-un mod anume.
"Furnizorii noştri sunt 200 de fermieri din Dolj"
- Ţăranii români aşteaptă o astfel de iniţiativă de douăzeci de ani. Cum a fost primit acest program de către fermieri?
- A fost primit cu mult entuziasm. Şi în zona producătorilor, nu doar în cea a consumatorilor, era o aşteptare foarte mare pentru o asemenea iniţiativă. Programul nostru vizează, într-o primă fază, agricultorii din bazinul legumicol Poiana Mare, judeţul Dolj. Mai exact, două sute de fermieri sunt furnizorii noştri. Segmentul micilor producători este unul dintre acele sectoare care ar avea nevoie de foarte multă atenţie, având un aport considerabil la dezvoltarea sănătoasă a economiei locale. Am iniţiat acest proiect, unic în România, tocmai din dorinţa de a veni în sprijinul micilor producători cu soluţii concrete, care să îi ajute să devină mai productivi. Ne dorim ca acest program să se dovedească a fi soluţia câştigătoare pentru agricultorii locali şi sperăm să îl extindem la nivel naţional, şi în alte regiuni ale ţării, pe mai multe tipuri de culturi. Încercăm, în felul acesta, să creăm o situaţie în care toată lumea să câştige: noi, pentru că oferim produse de calitate, cumpărătorii, pentru că vor avea legume gustoase şi proaspete, producătorii, pentru că vor primi un sprijin să se dezvolte.
- De ce aţi ales zona Poiana Mare din Dolj şi cât de greu a fost să porniţi acest program acolo?
- Am selectat această zonă, Poiana Mare, tocmai pentru tradiţia sa în ceea ce priveşte culturile de legume. În trecut, Poiana Mare era cea mai importantă şi mai cunoscută regiune legumicolă a ţării. Şi în prezent, principala sursă de venit a locuitorilor acestei regiuni o reprezintă legumicultura. Aşadar, am identificat aici o zonă cu potenţial evident. Problemele pe care le-am întâmpinat le-am depăşit pas cu pas şi cred că ele se regăsesc peste tot în România, la majoritatea ţăranilor şi producătorilor. Din acest punct de vedere, cred că programul nostru desfăşurat la Poiana Mare va fi un model pentru alţi producători români care doresc să îşi vândă marfa nu doar în pieţe. Am constatat că aceştia se confruntă, în primul rând, cu o lipsă de pregătire de specialitate.
Însă, poate unele dintre cele mai apăsătoare probleme ale acestora sunt procesul de distribuţie, extrem de greoi, lipsa unui spaţiu de colectare, lipsa unor asociaţii şi culturile extrem de fragmentate. Am analizat cu atenţie toate aceste probleme şi am încercat, prin programul de susţinere a producătorilor locali "De-ale noastre", să le dăm cele mai bune soluţii.
- Nu vă temeţi că ideea dumneavoastră va fi preluată de concurenţă?
- Acest program de susţinere a producătorilor locali este prima iniţiativă de acest fel aparţinând unui comerciant de gen şi cred că este posibil ca iniţiativa noastră să fie urmată şi de alţii. Dar acesta ar fi un lucru bun, pentru că ar însemna implicarea sectorului privat în dezvoltarea segmentului micilor producători. Acest lucru poate avea doar efecte pozitive: atât asupra micilor producători, şi implicit asupra economiei, cât şi asupra clienţilor şi pieţei. În felul acesta, putem satisface într-o măsură mai mare cererea prin producţia internă de legume. Nu ne este teamă: calitatea şi profesionalismul vor face întotdeauna diferenţa.