Presedintele Braziliei, Luiz Inacio Lula da Silva, a semnat recent un decret pentru crearea unui fond international necesar protejarii celei mai mari paduri tropicale din lume, Amazonia. Conform specialistilor, numai padurea amazoniana mai poate combate incalzirea globala. Dar, in prezent, 20% din emisiile de carbon sunt produse tocmai din cauza defrisarilor abuzive din Amazonia
Aparatul de aer conditionat al Pamantului
Toata lumea se asteapta ca tarile dezvoltate, cele mai mari consumatoare de energie, sa contribuie substantial la fondul initiat de presedintele brazilian. Proiectele pentru protejarea Amazoniei se ridica la miliarde de dolari. Insarcinata cu administrarea fondului este Banca Nationala pentru Dezvoltare din Brazilia. Banii sunt pe masura uriasului "aparat de aer conditionat" al Terrei, cum i se mai spune Amazoniei. Bazinul Amazonului formeaza, impreuna cu Campia Amazoniei, un adevarat "ocean verde", cu un rol foarte important in reglarea circulatiei maselor de aer si, respectiv, a umezelii, nu numai pentru continentul sud-american, dar si pentru intregul Pamant. Amazonul este fluviul cu cel mai mare debit si cu cel mai extins bazin hidrografic din lume, care acopera cinci tari ale Americii de Sud: Brazilia (62,4%), Peru (16,3%), Bolivia (12%), Columbia (6,3%) si Ecuador (2,1%). Un studiu recent al geografilor brazilieni, creditat de National Geographic, demonstreaza ca este si cel mai lung fluviu din lume. Masuratori diferite au aratat ca se intinde pe o lungime intre 6.259 si 6.800 de kilometri, spre deosebire de Nil, care se intinde pe o lungime intre 5.499 si 6.690 de kilometri.
220.000 metri cubi pe secunda
Civilizatia pierduta
Potrivit oamenilor de stiinta, sute de mii de oameni au trait in comunitati urbane, timp de cateva secole, inainte ca primii europeni sa ajunga pe cursul superior al raului Xingu din Amazonia, in secolul al XV-lea. Cercetatorii au petrecut mai mult de un deceniu in zona, pentru a scoate la iveala si a cartografia civilizatia pierduta.
"Terra preta", "medicamentul" contra incalzirii globale
La vremea respectiva, aceasta constatare ii bulversa pe istorici, pentru ca nu se asteptau la o societate de tip agrar in Amazonia. Potrivit valorii debitului mediu, Amazonul ar detine 17-19% din scurgerea medie a raurilor Terrei. Corespunzatoare acestei cantitati de apa este si cea de aluviuni, care se apreciaza la un miliard de tone pe an. Dar aceste aluviuni nu ar fi constituit un sol fertil fara interventia omului. Totul a pornit de cand arheologii au observat ca in insula Marajo, de 40.154 kilometri patrati, cea mai mare dintre insulele ce formeaza delta, existase in trecut o asezare cu peste 100.000 de locuitori, formand o societate agrara foarte dezvoltata.
In urma a numeroase cercetari, s-a constatat ca "terra preta" era un compozit creat de indieni inca de acum 7.000 de ani. Reteta s-a transmis din generatie in generatie si a fost tinuta secreta, deseori "terra preta" avand valoare de moneda de schimb. In prezent, cercetatorii incearca sa recreeze acest gen de sol, si companii de prestigiu, ca Eprida si Best Energies, sunt implicate in proiect. Oamenii de stiinta de la universitatile Cornell, Georgia, Iowa, ca si cei de la Organizatia "Energia Geoecologica" si Biochar sunt implicati in dezvoltarea unui program pentru gasirea "retetei" solului indian, cum mai este numit "terra preta", pentru reechilibrarea schimbului de carbon intre sol si aer, "medicamentul" incalzirii globale.
Atractia fatala: "El Dorado"
Goana dupa aur
Conchistadorii spanioli i-au supus la mari cazne pe indieni ca sa afle unde le sunt minele de aur, dar n-au aflat. Atunci, spaniolii au incercat sa sece Lacul Guatavita, intreprindere desarta, lacul umpland un crater de provenienta necunoscuta, a carui adancime nu a putut fi determinata. Povestea a ajuns la Quito, unde isi avea resedinta marele conchistador Gonzalo Pizarro. Atat el, cat si locotenentul sau, Francisco Orellana, au fost convinsi de existenta unui regat de aur. In 1541, acestia au organizat o expeditie pe cat de faimoasa, pe atat de dezastruoasa, pentru descoperirea regatului El Dorado. Orellana a primit ordin sa inainteze la est de Quito, pe Raul Coca, urmand sa se intoarca dupa ce ajungea la capatul raului. Numai ca a ramas cu doar 49 de oameni, si aceia intr-o stare jalnica, dupa ce au fost decimati de indieni.
Amazoanele, razboinice icamiabas
Navigand pe Raul Napo, Orellana si oamenii sai au fost atacati de o ceata de bastinase razboinice, din tribul icamiabas, care domina aceasta regiune foarte bogata in aur. Auzind de pataniile lui Orellana, regele Spaniei, Carlos al V-lea, le-a numit pe razboinicele icamiabas "amazoane", dupa luptatoarele mitologice, denumire imprumutata si de fluviul pe care spaniolii il numisera simplu, Grande Rio. Orellana a fost primul explorator care a navigat pe Amazon pana la gurile de varsare. Nu a gasit El Dorado.
Cavalerii fara cap
Nici cavalerul german Philipp von Hutten, care auzise de El Dorado la curtea regelui Spaniei, nu a gasit regatul misterios, dar nu a incetat sa-l caute.
Omul alb aduce moartea
Odata cu venirea europenilor, societatile indienilor precolumbieni au decazut sau au fost distruse in totalitate de molimele aduse de acestia. Supravietuitorii au parasit asezarile si s-au afundat in junglele amazoniene, cu invatatura pe care au transmis-o din generatie in generatie, ca "omul alb aduce moartea". Era adevarat. Daca molimele au fost aduse involuntar sclavia, distrugerea traditiilor autohtone, robirea pentru strangerea rasinii de cauciuc au fost principalele "beneficii" aduse de europeni pe post de "civilizatie". In 1850, populatia bazinului amazonian de pe teritoriul brazilian numara doar 300.000 de oameni, dintre care doua treimi erau europeni si sclavi adusi din alta parte. Cel mai mare centru comercial, Para (acum Belem), avea pana in 12.000 de locuitori, cu sclavi cu tot. Un alt centru important, Manaos, la gura Raului Negru, daca avea 1.500 de locuitori. Celelalte asezari aveau mult mai putini. La 6 septembrie 1850, regele Braziliei, Pedro II, a autorizat navigarea pe Amazon a vapoarelor cu aburi, fapt care a adus o noua deschidere asezarilor pierdute in jungle. Dupa descoperirea arborelui de cauciuc si a imensului potential de afaceri pe care il aducea, comertul cu cauciuc a luat amploare, aparand in bazinul amazonian industriasi care ii exploatau la maximum pe indienii lipsiti de drepturi.
Afaceri cu lemn exotic
In prezent, autoritatile braziliene lupta cu defrisarile abuzive practicate de particulari. Controalele inopinate, in inima junglelor, unde se stocheaza bustenii, nu reusesc sa tina sub control afacerile cu lemn exotic. In Mato Grosso, un urias stat agrar, sunt cele mai multe defrisari ilegale. Guvernatorul, Blairo Maggi, supranumit "Regele fasolei soia", deoarece este cel mai mare producator din lume de fasole de soia, se declara pentru recuperarea terenurilor in folosul agriculturii. Nici un mare afacerist brazilian nu vrea sa creada in importanta padurilor Amazoniei pentru intregul Pamant.
Arborele vietii
Nu cu mult timp in urma, lucratorii dintr-o mina de carbune din Illinois au descoperit o adevarata "capela sixtina" a subteranelor. Tavanul unei galerii a pastrat fosilele unei paduri tropicale, veche de 300 milioane de ani, una dintre primele paduri de pe Terra.
Creatia lui Dumnezeu
"Prima padure a precedat dinozaurii cu 140 milioane de ani. Pe vremea aceea, nu zbura nimic, nu existau reptile si nici amfibieni. Primele paduri au schimbat radical clima si au aranjat terenul pentru supravietuirea vietuitoarelor terestre", a precizat Christopher Berry. Descoperirea cercetatorilor americani confirma ordinea in care Dumnezeu a creat lumea. In ziua a treia, "a adunat apele de sub tarie la un loc si s-a aratat uscatul. Pamantul a dat din sine verdeata, care face samanta dupa felul si asemanarea ei", si abia in ziua a cincea "a facut animalele cele mari din ape si toate fiintele vii care misuna prin ape, unde ele se gasesc dupa felul lor, si toate pasarile inaripate, dupa felul lor." In ziua a sasea, Dumnezeu "a facut fiarele salbatice si animalele domestice si toate taratoarele pamantului, dupa felul lor; apoi a facut Dumnezeu pe om dupa chipul sau, a facut barbat si femeie". Fara padurile Amazoniei si fara paduri in general, totul se poate intoarce fatal la ziua a doua a Creatiei.
22.08.2009, 21:14Ungureanu Elena
Articolul dvs. este bine-venit, mai ales in contextul incalzirii climatice accelerate cu care ne confruntam cu totii, intreaga planeta. Este adevarat ca padurea amazoniana este taiata abuziv si pierderile sunt ireversibile si inconstiente din partea noastra.
Insa, ce nu s-a mentionat mai departe este ca soia cultivata pe aceste terenuri este folosita ca hrana pentru animale (septelul) care apoi sunt folosite ca hrana de catre oameni. In acelasi timp, in 2009 un miliard de oameni mor de foame pe aceasta planeta, in conditiile in care grinele date animalelor ar putea hrani 2 miliarde oameni/an. Daca fiecare din noi am fi mai atenti si ne-am informa cu adevarat despre implicatiile stilului nostru de viata, de la scara individuala la scara planetara, atunci situatia ar fi cu siguranta diferita. Daca lumea ar renunta la consumul de carne, atunci si defrisarile ar inceta si in acelasi timp am putea hrani si cei 1 miliard de infometati ai lumii.
De curind, ministrul de externe al Germaniei a facut o vizita in Brazilia ca sa se asigure ca, carnea importata de Germania nu provine din loturile de animale hranite in sau din padurea amazoniana. tocmai pentru a proteja aceasta bijuterie verde a planetei. La fel, Printul Charles al Marii Britanii face o campanie vehementa pentru protejarea padurii amazoniene fata de lobbistii din agricultura cu animale.
Insa, mai presus de toate, noi, oamenii, consumatorii, suntem cei care iau decizia finala. Daca fiecare am renunta la consumul de produse animale, atunci totul ar inceta, pas cu pas insa definitiv. Indiferent in ce loc de pe planeta de aflam, suntem responsabili pentru ceea ce se intimpla aici, nu inseamna ca miine ne mutam pe Luna daca lucrurile nu mai merg aici, nu este posibil. Pina acum, suntem specia care taie si distruge in masa aceasta planeta, si mincam aproape tot ce "misca". Este cazul sa incetam, sa ne racapatam nobletea si compasiunea si sa dam dovada cu adevarat ca suntem demni de numele de oameni, ca ne meritam locul de frunte intre speciile locuitoare ale acestei planete.