Ce mai face... Vasile Seicaru

"Pe mine lumea nu ma uita chiar daca nu apar la televizor"

Dupa trei ani de absenta din prim-planul evenimentelor muzicale, mult indragitul folkist originar din Galati a lansat pe piata un disc cu nume de primavara: "Orasul cu floare de tei"

Cant si scriu

- Cititorii revistei noastre vor stiri despre tine, Vasile Seicaru. Cum o duci? Ce mai faci?

- In ultima perioada m-am ocupat intens de lansarea si promovarea noului meu album, intitulat "In orasul cu floare de tei", albumul numarul zece. Pe langa asta, colaborez mai departe cu "Jurnalul National", unde semnez regulat rubrica "Cutia cu romantism". Imi place foarte mult sa scriu tabletele acestea, am o libertate totala in crearea lor, mi se ingaduie sa scriu despre orice. Marea mea surpriza a fost sa observ ca sunt si foarte citite. Asadar, cant si scriu, asta fac si imi place foarte, foarte mult.

- In ultima vreme ai cam disparut de pe micul ecran. A fost o strategie legata de lucrul la noul album muzical?

- N-am disparut, din contra, am fost prezent mai mult ca niciodata pe scena, doar ca mass-media nu este interesata de ce fac artistii care in viata de toate zilele isi vad in liniste de treaba lor. Pentru presa, e mai interesant sa discute despre Nikita, Naomi, Piticul Porno, Sexi braileanca, Poponetz... sau alte personaje ciudate din aceasta "familie" de vipuri noi. Pe de alta parte, daca n-au stiut unii ce mai fac, asta a fost si pentru ca n-am vrut eu. N-am avut ce sa spun, n-am avut noutati, n-am considerat ca trebuie sa apar cu orice pret in prim-plan. Stii de ce? Pentru ca am convingerea ca pe mine lumea nu ma uita, chiar daca nu apar la televizor. In ultimele doua luni, am mai putut fi vazut pe ici pe colo, datorita lansarii discului nou. Am lucrat trei ani la acest album si nu m-am grabit deloc. Semnez si muzica, si versurile. Discul e o poveste izvorata din mine, o marturisire la persoana intai, fara falsitate, fara false pudori. Dar e un album de autor, cum ar putea fi altfel decat asa?

"Acolo o vad pe ea!"

- Ce talc are acest album pe care-l consideri foarte personal?

- Albumul are un cod, un cod care se vrea descoperit. Daca privesti afisul de spectacol, coperta albumului, banerele si chiar invitatiile de la lansare, vei vedea o... rama aurie! Poti pune orice vrei sa-ti inchipui in ea. Asa vor face cu siguranta majoritatea cumparatorilor discului, dar in rama aceea, eu o vad doar pe EA.

- Ce contin povestile pe care le canti? Sunt inspirate din teme reale?

- Orasul cu floare de tei este Galatiul, locul in care de-a lungul anilor am daruit si am primit atata iubire, dar si atata arsura in inima. Acolo m-am nascut, acolo mi-am petrecut tineretea zbuciumata dar si atat de frumoasa, acolo am inceput sa cant, acolo am facut sport de performanta, am invatat cat a trebuit sa invat, am citit cat a trebuit sa citesc, acolo am fost profesor un timp, acolo imi sunt prietenii cei mai buni (cei "traiti", nu "facuti"), acolo s-a nascut fiul nostru, Mihnea. Orasul iubirii si al durerii mele!... Despre asta si despre altele e vorba in cantecele de pe acest album! Ascundem in adancul sufletului taine nemarturisite, pe care le ducem cu noi in mormant, vise amare sau prea indraznete, ramase, din pacate, netraite. Rostul nostru pe-acest pamant este de cele mai multe ori de neinteles... O banca veche, acum parasita, o aroma de tei inflorit pe strada acum straina, o privire fugara spre cer (sa nu te vada prea multi) si surprinderea ca te regasesti pe tine, copilul de altadata...

- Se apropie luna mai si primavara e tot mai iradianta. Te ating si pe tine stralucirile ei?

- In curtea mea au inmugurit pomii, pasarile canta nebune ziua si noaptea, o veverita si-a facut culcus in fereastra de la baie, noaptea trecuta a cantat o cucuvea taman pe gardul meu (sa aiba oare Dumnezeu alte planuri cu mine?). In rest, albine, fluturi, bondari... Asa ma simt, numai asa stiu sa spun cum ma simt.

"Imi doresc din ce in ce mai putin si primesc atat de mult"

- Criza mondiala ne ameninta si pe noi, ca o ghilotina. O gramada de oameni o asteapta incremeniti de groaza. Te numeri printre ei?

- Asa zice lumea, ca va fi greu! Eu spun ca depinde cum vrei sa vezi greul asta. Cand vrei sa aduni comori si averi desantate, asa vezi lucrurile. Pluteste un aer de nebunie peste tot! Nu stiu de ce, dar eu imi doresc din ce in ce mai putin si primesc atat de mult! In ultimii ani, am vazut ca tinerii ma iubesc, imi iubesc si imi cauta muzica!Pe mine asta ma bucura, ma incarca, dar ma si provoaca! Viata mea este si trebuie sa fie artistica, altfel iti spun sincer ca m-as pierde, mi-as pierde mintile. La televizor se vorbeste despre morala, rating, incest, orgasm, divort, bani, dusmani, politica inversunata (pentru mine comica si deseori jalnica). Daca n-as avea poezia in viata mea, ce m-as fi facut acum cateva zile, cand mi-au luat permisul de conducere, pentru ca n-am acordat prioritate unei coloane oficiale, care voia sa treaca iute ca sageata, pe o strada supra-aglomerata? Eu, amaratul, nu am avut unde sa trag pe dreapta, deoarece era plin de camioane, TIR-uri si alte masini stationate. Doar daca zburam peste ele puteam parca. Au venit motociclistii urland la mine, masini de politie cu sirene si cu girofaruri amenintatoare... M-am blocat, m-am speriat, m-a vazut o groaza de lume cum eram tratat ca un criminal. Atunci am simtit ca sunt umilit, calcat in picioare, dar am fost sfatuit, tot de politisti, sa fac contestatie si s-o depun la judecatorie! Am facut! E prima oara cand ma voi duce la un tribunal! Criza economica despre care se spune ca ne va baga in mormant anul acesta nu se compara cu criza oamenilor, cu rautatea care a crescut in noi in ultima vreme, cu politica asta marsava care ne incrunta. Din cauza acestor lucruri, vom avea ani grei, nu din cauza banilor.