"Bucuresteanule, daca nu te implici in salvarea orasului, nu te mai plange!"
- Cine sunt Alexandru Binescu si "Asociatia Bucuresti"?
- Alexandru Binescu este presedintele "Asociatiei Bucuresti", care incearca sa apere mediul verde al Capitalei mobilizand populatia. "Marsul pentru Bucuresti", Salvarea Catedralei "Sfantul Iosif" sunt doar cateva dintre actiunile in care s-au implicat direct. Tot ei au reusit sa scoata pe strazi un numar considerabil de bucuresteni atunci cand s-a auzit ca un alt spatiu verde, dar si unul de traditie, va fi inchis publicului: parcul cu platani din Cotroceni. Sunt un bucurestean get-beget in varsta de 28 de ani, absolvent al Facultatii de Cibernetica. In 2006 m-am hotarat sa ma implic direct in voluntariatul pentru Bucuresti, atunci cand primarul Videanu intentiona sa dea unda verde unui proiect de construire a patru blocuri in Piata Revolutiei. Pe atunci eram in "Grupul Civic Bucuresti" si am reusit sa oprim acel dezastru. Ulterior, am format "Asociatia Bucuresti" (impreuna cu Andrei Mihail - care ma insoteste la acest interviu - si alti prieteni sau oameni care ne impartasesc parerile) si ne implicam in orice ni se pare nedrept la adresa acestui oras si a locuitorilor lui. Avem actiuni si in tara, in locuri de mare importanta pentru Romania, cum ar fi Rosia Montana. Fiecare dintre noi are serviciu, nu suntem finantati, nu avem culoare politica.
- Printre multele nedreptati facute Bucurestiului se numara si intentia de lichidare a Complexului Sportiv BNR, o amenintare nu doar pentru minunatul parc cu platani aflat acolo, ci si pentru echilibrul ecologic al zonei, una din putinele in care edilii inca n-au intrat cu securea. Asociatia voastra a reactionat imediat, ba chiar ati reusit sa starniti o reactie civila remarcabila...
- Totul a pornit la inceputul anului, cand presa anunta ca accesul in Arenele BNR va fi exclusiv pentru angajatii Bancii Nationale. Noi am reactionat prin organizarea unui pichet la care, spre marea noastra surpriza si bucurie, au venit mult mai multi oameni decat ne asteptam. Am cerut numai lucruri de bun-simt: sa ni se ingaduie sa inventariem platanii, specie ocrotita prin lege in Romania, sa se permita intrarea libera in parc, pentru ca oricum acel loc trebuie sa fie deschis public pentru evenimentele sportive.
- De ce e asa de important acest loc aflat in cartierul Cotroceni?
- E foarte important ca traditie, in primul rand prin vechimea si arhitectura lui traditionala, ca sa nu mai vorbim ca este un spatiu verde superb, o raritate in Capitala de azi. Apoi, Complexul Sportiv a fost creat cu o destinatie cat se poate de clara: sportul de performanta. Nici macar sportul in general, ci cel de performanta. In 1990, cand Complexul a fost retrocedat Bancii, in acele acte este stipulat clar ca, indiferent cum se va organiza acest Complex, destinatia lui este si va ramane mereu in sprijinul sportului de performanta. Documentele care atesta acest lucru exista, sunt semnate de reprezentantii Bancii si ai Ministerului Sportului de atunci. Asadar, legea este deja incalcata, fiindca nu se mai face nici un sport acolo, toate sectiile sportive fiind, rand pe rand, desfiintate. Mai mult, accesul este interzis tuturor, chiar si autoritatilor. Eu am luat de la Primarie lista cu arborii protejati din Bucuresti si am vrut sa vad daca mai exista toti cei 33 de platani din Complex. Evident ca nu am putut intra, daca nici cei de la Directia de Mediu din Primarie nu au putut. Eu cred ca platanii sunt o cauza principala pentru care se refuza cu obstinatie accesul in parc; cred ca numarul lor nu mai este acelasi, altfel de ce nu am avea voie sa intram si sa-i numaram?!
- Va sustine cineva in batalia asta? Personalitati, fosti sportivi?
- Care este azi situatia acolo?
- O nebuloasa totala. Nu se stie nimic, nu se comunica nimic, nimeni in afara de angajatii Bancii Nationale nu au dreptul sa intre in parcul cu platani. Asteptam... La prima miscare gresita, iesim in strada.
- Atitudinea voastra este cu adevarat laudabila, dar merita oare sa lupti pentru acest oras eclectic, prada in mana unor primari corupti si neghiobi, fara pic de respect pentru viata celor pe care ii reprezinta?
- Da, merita. Nu putem trai intr-un oras lipsit de identitate, intr-un gulag de beton si de sticla cu vegetatia decimata. Sufletul nostru trebuie sa se regaseasca in spatiul unde traim. Eu am copilarit in ultima perioada a comunismului, cand se distrusese deja enorm, in Bucuresti. In schimb, am fost totdeauna foarte interesat de istoria acestui oras, cunosc multe lucruri in acest domeniu si imi pot imagina cum a aratat el in perioada interbelica, in epoca lui de glorie. Nu sunt naiv, stiu ca nu se mai poate face nimic pentru ca acest oras sa arate ca atunci, in schimb, foarte putinele urme care au mai ramas ar trebui pastrate cu sfintenie.
- Cum este Bucurestiul pe care-l viseaza un tanar de varsta ta?
- Un oras cu centru istoric renovat, civilizat, fara coji de seminte si manele. Un oras in care se va folosi foarte mult transportul in comun, care va fi curat si unde se va circula pe benzi dedicate. Un oras cu piste de biciclete, pe care nu vor mai parca jeep-urile. Un oras in care vor fi copaci peste tot pe unde se pot planta. Un oras cu multe parcuri. Un oras in care autoritatile se vor dedica exclusiv cetateanului.
- Vise frumoase..., dar realizabile, oare? Sunt batalii castigate in Capitala care sa ne faca sa credem in implinirea visului tau?
- Sunt si batalii castigate. Un exemplu recent este parcul si fosta baza sportiva "Spartac", care initial urmau sa fie desfiintate si in locul lor sa apara un mall. Un ONG a dat respectivul finantator in judecata, au fost manifestari de strada, iar proiectul a cazut. Ciudat este ca in Bucuresti nu se duce o batalie, ci mai mult o miscare de rezistenta urbana, impotriva investitorilor care isi imagineaza ca la vederea unor sume de bani, oamenii vor renunta la toate drepturile lor. Se pare ca nu mai este chiar asa.
Fotografiile autoarei
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
