Stiharul Gavriil
| Nume | Gavriil |
| Prenume | Stiharul |
| Locatie | - |
| <confidential> | |
| Website | - |
| Yahoo! | - |
| MSN | - |
| ICQ | - |
| Jabber | - |
| AIM | - |
| Activitate forum | Nici un mesaj |
Comentarii scrise de Stiharul Gavriil
Afisare: 1 - 8 din 8 comentarii
"Rugaciunea Lumanarilor Aprinse" imbogateste forma, dar nu schimba fondul credintei28.02.2010, 13:02
Desi "Rugaciunea Lumanarilor Aprinse" nu este inca o rugaciune canonica, totusi ea este in spiritul rugaciunilor ortodoxe, asadar nu incalca nicio dogma bisericeasca si mai are meritul ca este… romaneasca, adica in duhul pietatii noastre ortodoxe. Ea se bucura astazi de popularitate deosebita, asa cum poate odinioara s-au bucurat (si inca se mai bucura) scrisorile pentru cinstirea patimilor Mantuitorului pe Drumul Crucii. Sunt unele voci care spun ca nu trebuie citita, caci adevaratele rugaciuni ale Ortodoxiei se gasesc numai in cartile de rugaciuni consacrate si acelea au fost facute de Sfintii Parinti, nu de persoane anonime. Este adevarat, dar noi consideram ca Ortodoxia nu este inchisa in trecut, ci are un caracter deschis, adica trebuie sa se tina seama de vremurile de acum, de progresul omenirii, asa cum frumos se spune la capitolul "Invatatura de credinta crestina ortodoxa" din "Cartea de rugaciuni si invataturi de credinta ortodoxa", tiparita cu binecuvantarea Prea Fericitului parinte Iustin, cum ca :" progreul in materie de credinta sta in imbogatirea formei, in adancirea intelesului, iar nu in schimbarea fondului". Este adevarat, de vreme ce insusi "Liturghierul" ortodox a adaugat la rugaciunea Liturghiei Sfantului Gura de Aur :"Pentru cei ce calatoresc pe ape si pe uscat, pentru bolnavi si pentru cei ce se ostenesc, pentru cei robiti si pentru mantuirea lor, Domnului sa ne rugam " si pe aceia care calatoresc " prin aer ", adica cu avionul, elicopterul, planorul, balonul cu aer cald, deltaplanul, parapanta etc. Este de la sine inteles ca pe vremea Sfantului Ioan Gura de Aur (347-407), omul nu calatorea prin aer. "Rugaciunea Lumanarilor Aprinse" imbogateste , asadar, forma, dar nu schimba fondul credintei noastre ortodoxe.
Rugaciunea Lumanarilor Aprinse
13.02.2010, 13:21
“Iar altii, mai indrazneti, zic ca nici macar nu e vorba in numele Omu de cuvantul pe care noi l-am luat din latina, pentru a desemna fiinta umana, ci de un cuvant mult mai vechi, de cand lumea, care il desemna pe zeul primordial.�
Unii, mult mai indrazneti, uimiti de asemanarea izbitoare a unor cuvinte provenite din substratul limbii romane cu unele cuvinte din limba sanscrita, cred ca "Omu" provine din monosilaba sancrita "Om".
Sri Vinoba Bhave - 1895-1982), umanist hindus, eminent sanscritolog, desavarsit yoghin si remarcabil guru , directorul asezamantului "Mahila Ashram" din Wardha, participant la campania "non-violentei" (Satyagraha) a lui Mahatma Gandhi, arata ca vocabula sanscrita "Om" si cuvantul latin "Omnis", cu derivatele "Omnipotens,-ntis, Omniparens, -ntis, Omnigenus, Omnio, Omnivagus, provind de la aceeasi radacina indo-europeana, desemnad atotstiinta, atotprezenta si atotputerea, practic il simbolizeaza pe pe Brahman, care este la hindusi Zeul Suprem. Dupa I. J. Hanus, Nicolae Cartojan, Vasile Bogrea, chiar cuvantul "Brahman" (om sfant) l-a dat la noi pe "Rohman" , care, in mitologia romaneasca, desemnaeza ultima specie umana creata, ce prezinta calitati morale exceptionale, precum bunatate, cinste, sfintenie etc. Rohmanii, numiti uneori si "Urici" sau "Blajini", sunt sihastri ce au ajuns la un nivel spiritual atat de inalt, incat apartin deja "Lumii de Dincolo".
10.05.2009, 10:08
Cu siguranta ca parintele Arsenie Boca a fost profund impresiont de " Icoana Facatoare de Minuni a Maicii Domnului Prodromita ", care se afla la schitul " Prodromul " de la Muntele Athos, despre care mesterul iconar Iordache Nicolau a dat marturie scrisa. Acesta a marturisit cum ca Sfantele Fete nu au fost zugravite de maini pamantesti ci, in chip minunat, de un inger al Domnului. Stim ca, in peroada cat s-a nevoit la Muntele Athos, parintele Arsenie Boca a avut o viziune care l-a marcat profund. Sa fi fost aceasta viziune o o noua si tainica minune a „Maicii Domnului Prodromita�? Este suficient sa amintim aici nesfarsitul sir de minuni ale icoanei, consemnate de-a lungul timpului. Ca absolvent al Academiei de Belle-Arte din Bucuresti si ca pictor talentat de icoane, este imposibiul ca parintele Arsenie Boca sa nu fi fost sensibil la harul nepamantesc ce iradia din aceasta dumnezeiasca icoana, care s-a zugravit singura. Avand in fata un astfel de model, este de la sine inteles de ce artistul plastic Arsenie Boca a zugravit ulterior icoane atat de tulburatoare.
De remarcat faptul, ca alaturi de parintele Arsenie Boca, ar tebui cel putin amintit ierodiaconul Visarion Iugulescu, recent trecut la cele vesnice. Un alt harismatic care, asemenea unei luminite de candelÄÆ’ , a palpait in intunericul din anii comunismului. Cand oamenii înfometati, subnutriti nu mai aveau putere si timp sÄÆ’ treacÄÆ’ pragul unei biserici, caci trebuiau sÄÆ’ stea la cozi interminabile pentru painea cea de toate zilele, catre o bisericuÅ£a bucuresteana se indreptau , ca într-un pelerinaj, infruntand toate oprelistile de atunci, credincioÅŸi de toate varstele si de toate categoriile sociale. Timp de mai multi ani, securitatea a asistat neputincioasa la sporirea alarmanta a numarului celor care ii calcau pragul. Timp de cativa ani buni, aici s-au întors la credinta atei. Si Visarion Iugulescu a avut darul de a picta icoane. Zugravite intr-un stil naiv, specific artei poplare ardelenesti, fara pretentii artistice deosebite, icoanele ierodiaconului impresioneaza prin sinceritate si sfintenie. Frumos ar fi sa se gaseasca timp si pentru un viitor medalion al acestui monah, ale carui ramasite pamantesti de odihnesc la Manastirea Cernica.
09.05.2009, 19:19
Tu, cinstita cruce,
lemnule preadulce,
pavaza credintei,
arma biruintei,
vino azi pe cale
sa-ti dau închinare :
cu dreapta la frunte,
spre plete carunte,
cu dreapta la stele
sa culeg din ele,
sa seman cu vise
ogoare intinse.
Si vino, minune,
sa-ti spun rugaciune,
sa o duci la Domnul,
cand biruie somnul.
Tu, pom ce-nfloreste
si în mine creste,
si nu treci prin toamna
dezbracat de haina,
pom ce vesnic arde,
imbracat in roade,
ce-n cuiburi cununa
cantarile suna,
lemn ales de Domnul
sa-mi biruie somnul,
mai vino înflorit
cu nopti de mai sfintit,
chip de iasomie,
floare de Marie.
Tu, cinstita cruce,
lemnule preadulce,
catre ceruri scara,
palmele-mi coboara
si iarasi se suie
prin cristice cuie.
La capat de patimi
ceru-i chin si lacrimi
si plange Fecioara
ca uscata-i vara,
si uda pamantul
si lemnul preasfantul
ii soarbe durerea,
se-ntoarce puterea,
si care putere,
ca o mangaiere,
sa fie cu tine
prin Domnul, crestine !
Amin.
Gavriil STIHARUL
09.05.2009, 19:06
Argint pe pamant,
astazi te descant
cu ramuri de ploaie ,
cetina vapaie,
cu fire de luna,
tesute-n cununa
la o manastire,
dintre cimitire,
sa cobori pe-o scara,
sa cobori comoara
pana la rascruce,
unde sta pe cruce
Dumnezeul vesnic
luminat de-un sfesnic,
unde sta cu taina
pe lemn de icoana
Preasfanta Marie,
a mea vistierie.
In casa-n ruina,
unde nu-i lumina,
pasarile mortii,
in puterea noptii,
ciugulesc din viata
pana dimineata -
sufletul meu geme
de grele blesteme,
de jertfa de sânge
altarul meu plange.
Argint pe pamânt,
astazi te descant
sa vii pe lumina
in casa-n ruina,
sfintit la icoana
si sa-mi fii pe rana
un balsam de sfinte,
de bune cuvinte,
si sa-mi vii în vise,
unde sunt inchise
ganduri de pacate,
patimi ingropate.
Dansand prin cuvinte,
ca printre morminte,
pasarile mortii
dau tarcoale portii,
dincolo de care
Sfanta Nascatoare
la viata ma cheama,
in chip de icoana.
Argint pe pamant,
astazi te descant
sa te duci la stele,
sa ninga cu ele,
s-alunge din noapte
pasarile toate.
Amin.
Gavriil STIHARUL
25.04.2009, 17:51
Fericita, dreapta mea merge spre inchinaciune,
vai! imi aduc aminte:
trandafiri rosii-purpurii au inflorit pe piepturile copiilor.
pe mainile si picioarele lui Christ.
Vai! ii aud inca pe batrani
cum plang pe dinauntru cu chipurile schimonosite de durere,
sfintii nostri isi amintesc,
mainile mele isi amintesc...
Vor trebui multe batai de pleoape pana la completa vindecare a retinei -
oh! Moldova, Moldova, altar al cuvantului celui trist.
Sub copitele cailor granele s-au frant,
in genunchi nu au cazut decat maracinii...
Zimbrilor le-au fost luate padurile,
ratacesc si acum prin jalea cuvintelor.
Rani adanci se deschid din trupurile copacilor
picurand mir peste mortii nostri.
Moldova!-apele tale au vindecat istoria de multe rani,
ele sunt negre si au gust de smirna.
Oh! sangereaza iarba calcata in copitele cailor,
sangereaza si altarul cerului
aidoma unei brazde rosii trase de plugurile mortii.
Moldova, zimbrii tai ne mai privesc doar din steme,
ochiul lor a ajuns gigantic
ca un gol al istoriei in Tricolor!
Ninge-fulgi mari se asaza pe mainile voievozilor,
zapada alba se amesteca cu gandurile lor
si se asterne peste catedrala ca o liniste.
Moldova! Eterna Hagia Sofia din Cuvant-
inoarcerea zimbrilor tai
e Dumnezeiasca noastra schimbare la fata.
24.04.2009, 19:56
Nu inteleg de ce toata lumea este ahtiata dupa Premiul Nobel. Decernarea unui premiu este un act bilateral : cineva acorda premiul, iar altcineva il accepta. De cateva ori, Premiul Nobel a fost refuzat. De unde stiti ca Nicolae Paulescu l-ar fi acceptat ? Se pare ca savantul roman nu avea incredere in astfel de fundatii. Unii oameni au principii. Nu stim cum ar fi reactionat daca ar fi fost nominalizat.
Sunt doua lucruri distincte. Recunoasterea meritelor stiintifice este una, iar Premiul Nobel este cu totul altceva.
23.04.2009, 18:43
1. Sfânta mare Mucenita a lui Hristos,
Sfânta Filoftee, ruga cu folos
sa ne fie fie noua. Ruga cu folos.
2. Pomeneste a noastra suferinta,
genunchii ni-s plecati. Cu umilinta
ne rugam tie. Cu tacuta umilinta.
3.Pomeneste a noastra suferinta de-amar,
pomeneste neputinta si zbaterea-n zadar,
a firii omenesti zbatere-n zadar.
4. Ca într-o mreaja firea ne este prinsa,
fara scapare si de-ntristare cuprinsa,
firea noastra omeneasca de-ntristare cuprinsa.
5. Fara Dumnezeu si a lui milostivire
sufletul ni-i osândit si nu-i mântuire,
pe veci osândit si fara mântuire.
6. Te rugam pe tine, mijloceste pentru noi
ca Cel Preaputernic sa ne scape din nevoi,
din boli, neputinta si crâncene nevoi.
7. El însusi te-a trimis în prin aceste parti
preamarindu-te sa ne aperi de rautati,
sa ne pazesti de toate cele rautati.
8. Sfânta Filoftee, Mucenita a lui Hristos
priveste la al batranilor plâns dureros
la cele lacrimi de plâns dureros.
9. Ia aminte la suspinele maicilor,
apleaca-te spre cererea pruncilor,
spre cererea nevinovata a pruncilor.
10. Stim, Sfanta Mucenita, ca pentru pacate
patimim toate cele necurmate,
durerile si lacrimile necurmate.
11. Boli, saracie, de la vrajmasi prigoniri,
neploaie la vreme si atâtea ispitiri,
atâtea necurmate rele si ispitiri.
12. Pentru toate cadem la a ta mila,
fa sa nu patimeasca si cei fara de vina,
din pricina noastra cei fara de vina.
13. Milostiveste-te si roaga-te lui Dumnezeu,
roaga-te pentru noi ca sa-ti strigam mereu :
Bucura-te fecioara ! Sa-ti strigam mereu.
14. Caci, Sfânta Filoftee, noi te fericim,
mare Mucenita, bucura-te, amin,
acum si pururea, bucura-te, amin.
Gavriil STIHARUL
Recomandari
