Dobrescu Maria
Nume | Maria |
Prenume | Dobrescu |
Locatie | - |
<confidential> | |
Website | - |
Yahoo! | - |
MSN | - |
ICQ | - |
Jabber | - |
AIM | - |
Activitate forum | Nici un mesaj |
Comentarii scrise de Dobrescu Maria
Afisare: 1 - 3 din 3 comentarii
Fara titlu07.06.2009, 14:17
As fi vrut si as fi putut sa-i spun multe lucruri lui Catalin Botezatu dupa ce am citit articolul.
Intr-o tara in care se minte cu o naturalete de neimaginat, intr-o tara in care daca spui ge gandesti si ce simti, ceilalti se holbeaza la tine ca la o dihanie venita de pe alta planeta sau incep sa faca misto, sinceritatea cruda a lui Catalin Botezatu parca doare.
Un om vine si spune doar atat: SUNT UN OM.
Am avut pentru o secunda senzatia vie ca-l vad pe Catalin Botezatu in pielea goala si mi-as fi dorit sa pot sa-i dau ceva sa se acopere.
Catalin Botezatu - "Sa fiu si sa ma simt iubit. Atata cer!"
31.05.2009, 13:28
De obicei ducem coroane la mormintele celor pe care i-am pretuit si iubit, daca nu suntem niste ipocriti.
De ce ar duce doamna o coroana de flori la mormantul rivalei pe care a urat-o atat de mult. Ce ar cere sa se scrie pe panglica indoliata? "Regrete eterne" sau "Nu te vom uita niciodata"?
Cea care are de partea ei binele, dreptatea si legitimitatea data de pirostrii si care face apel la sentimente nobile merge pana acolo incat ii doreste moartea amantei. Nu-i asa ca, prin comparatie, cealalta pare mai nevinovata? In fond, ea a vrut doar un barbat care a consimtit bucuros si care nu face un gest banal in incercarea de a restitui sotiei iubirea primordiala, acela de a inchide telefonul. Nu-i asta dovada ca in fiecare dintre noi sunt tenebre pe care nu le putem controla?
Ne place atat de mult schimbarea....ne schimbam tot timpul hainele, masina, mobila, gresia si faianta, locul de munca, telefonul mobil (chit ca de cele mai multe ori nici nu avem nevoie de el) dar avem pretentia ca iubirea sa ramana neschimbata 5, 10 sau 20 de ani.
16.05.2009, 10:12
Abordarea d-nei Sanziana Pop cu privire la acest subiect nu mi se pare deloc potrivita. Nu exista sa intre in iubire "ca slugile si ca hotii". Fiecare iubire este unica si sublima in felul ei. Nu alegem de cine sa ne indragostim. Se intampla....si atat. Iubirea adevarata este cotropitoare si incapatanata si nu-i pasa de reguli si de legile omenesti.
Vad ca, aproape fara exceptie, cititoarele o indeamna sa renunte la iubirea ei. Pai, daca era atat de simplu n-ar mai fi cerut ajutor.
E clar ca iubirea dintre doi oameni casatoriti (fiecare cu altcineva, desigur) este un subiect tabu in Romania si nu numai. Se spune foarte des la la noi despre o femeie care are o relatie cu un barbat casatorit ca i-a "stricat casa" cand, de fapt, casa era stricata demult. Sunt atatea situatii cand intre soti nu mai exista intelegere, afectiune, contact fizic, unii abia daca-si mai vorbesc sau chiar se detesta. Dar e bine sa putem da vina pe cineva. Ea, amanta e vinovata. De fapt, care minciuna e mai mare, cea a amantilor care se furiseaza de ochii lumii sau cea care se lafaie confortabil la adapostul casatoriei?
Mi-as dori sa existe in tara asta psihologi si preoti care sa le spuna celor ce sunt in acesta situatie si altceva, nu sa-i condamne si sa-i arunce la stalpul infamiei.
Eu i-as spune acestei fete ca nu trebuie sa-i fie rusine de ceea ce simte, nu este vinovata cu nimic, ca iubirea ne innobileaza si ne apropie de Dumnezeu, ca Dumnezeu i-a dat-o cu un scop si ca Dumnezeu are legile lui care n-au nici o legatura cu legile oamenilor.
Singurul lucru pe care poate sa-l faca este sa astepte ca sa nu aiba pe constiinta iubirii ei lacrimile unui copil.