Dima Ilinca
| Nume | Ilinca |
| Prenume | Dima |
| Locatie | - |
| <confidential> | |
| Website | - |
| Yahoo! | - |
| MSN | - |
| ICQ | - |
| Jabber | - |
| AIM | - |
| Activitate forum | Nici un mesaj |
Comentarii scrise de Dima Ilinca
Afisare: 1 - 7 din 7 comentarii
....27.09.2010, 09:13
Am mai auzit ca in delta dunarii traiesc multi cai salbatici care urmeaza sa fie luati si dusi la abator, din cauza ca strica padurea. acesti cai vor fi luati pe motiv ca sunt "bolnavi" si scosi abuziv cu aprobarea autoritatilor. ma incearca o stare de repulsie, revolta fata de atrocitatile oamenilor.
27.09.2010, 09:01
Multe sunt pe cale de disparitie din cauza omului. pacat, mare pacat! s-a patruns in lumea vietuitoarele in cel mai crunt cu putinta si barbar, si mi-e mila tare. si se mai intreba unii de ce coboara ursul in oras sa manance din gunoaie. de ce? pentru le-au stricat habitatul, au taiat padurile in lung si lat. lacomia strica omenia si rautatea oamenilor distruge tot. in cel hal s-a ajuns si o sa fie din ce in ce mai rau. pacat!
08.03.2009, 10:55
Hmm....Povestea fiului dvs. se aseamana intr-un fel cu povestea mea. Am citit randurile scrise de acest tata incercat prematur de viata si de moarte, de moartea fiului si am plans. M-a intors si pe mine in trecut unde gresit-am nespus de mult in fata celui pe care il iubeam si in fata lui Dumnezeu. Nu l-am inselat cu nimeni, doar ca atunci nu stiam ce doream cu adevarat de la relatia noastra. Il iubeam si totusi l-am parasit si culmea pentru nimeni altcineva. La nici un an s-a casatorit. Stiu ca nu mai este nimic de facut, insa rana a ramas deschisa si va ramane asa pana am sa ma duc si eu din lumea asta. Nu este o exagerare de a mea, este o realitate pe care o traiesc.
Cu iertare,
Ilinca
P.S. Pentru acest tata, nu-mi doresc decat ca Dumnezeu sa il intareasca! Doamne ajuta!
24.01.2009, 20:45
Nimic nu ma mai suprinde, ci doar ma ingrozeste. Sunt oameni bolnavi acestia ce savarsesc astfel de acte de cruzime. Si la noi se intampla dar nu se arata la TV, cat de sadici sunt unii "oameni" cu aceste necuvantatoare. Intr-adevar padurile vor vui a pustiu de vietuitoare. Incepe sa piara si bruma de umanitatea din om. Of! Este strigator la cer.
Am primit pe posta electronica un filmulet despre ce se intampla cu pisicile, cainii si multe alte animale care sunt sacrificate intr-un mod care te socheaza. Am plans.....Sau a fost un reportaj la stiri despre niste ursi care erau chinuiti fara mila spre deliciul celor de fata, care radeau in asa hal incat imi dadeau impresia ca sunt bantuiti de cel rau.
Ce este de facut impotriva acestora?!! La cate s-au aratat la stiri:despre caini, cai, pisici, ursi s.a.m.d., nici un politician care, cica, ne reprezinta interesele, nu a luat o masura de stopare a acestor barbarii. Si apoi suntem prea putini fata de multimea acestea care nu mai are timp sa gandeasca la astfel de lucruri.
Trist, dar atat de adevarat.
Cu mahnire,
07.02.2008, 08:44
Ma intristez foarte mult cand vad oameni ca sunt singuri...Incerc sa ma rog pentru fiecare ca Dumnezeu sa le daruiasca si lor sa cunoasca iubirea si fericirea alaturi de fapturi care sa le odihneasca sufleteste. Iubirea pentru mine este cel mai puternic sentiment si spun asta pentru ca am cunoscut-o cand eram la facultate si pe care am pierdut-o din orgoliu, prostie si ticalosie din partea mea. Acele crampeie din viata mea au fost minunate alaturi de aceea fiinta.
N-am mai intalnit aceea iubire frumoasa, linistita, tacuta...
Cred ca Dumnezeu m-a pedepsit pentru ca nu am apreciat si nu am respectat iubirea daruita de el, omul care a fost pentru mine frate, prieten si iubit. Inca mai am rani sufletesti si ma dor nespus de tare.
Iti doresc mult curaj si nadejde in Bunul Dumnezeu si roaga-te pentru a-ti lumina viata. Doamne ajuta!
Cu iertare,
Ilinca
Povesti de dragoste prin scrisori
30.12.2007, 23:05
Citind randurile scrise de dvs.mi-am adus aminte de copilaria mea petrecuta in mare parte la tara. A fost tare frumos. Acu' ai mei buni, o parte de rubedenii si multi vecini de pe ulitile satului i-a strans Bunul Dumnezeu. E trist, numai e ce a fost odata ca niciodata.
Numai sunt oamenii de altadata.....S-a schimbat atat de multe in rau.
Pacat,mare pacat.
Cu iertare,
Ilinca
24.11.2007, 23:13
E greu, cunosc sentimentul.............. Nu ma pricep in a da sfaturi, pentru cu eu insami am gresit foarte mult. Am iubit si eu un om minunat, bun, atent, respectuos, care ma iubea la randul lui nespus de mult. Insa distanta si teama ca eu il fac sa sufar prea mult fiind departe m-a impins sa iau decizia sa ma despart de el. A fost cumplit!!! M-am rugat bunului Dumnezeu sa-l aibe in paza. La nici un an de la despartirea noastra s-a casatorit. Am simtit atunci cum totul s-a prabusit atunci cu mine. Am plans de bucurie pentru el si am plans de tristete pentru mine. E trist, e cumplit de trist. Eu iti doresc curaj din inima si multa liniste in suflet. Doamne ajuta!
Recomandari
