Începutul sfârşitului - Încălzirea globală face victime

- "Eu nu cred în încălzirea globală", stătea scris pe zidul unei case, parţial scufundată în apă, din cauza inundaţiilor. Imaginea ironică a făcut înconjurul lumii, parcă râzându-le scepticilor în nas. Asta se întâmpla în urmă cu câţiva ani. Acum, numărul celor care pun la îndoială schimbările climatice s-a redus drastic. Şi asta, pentru că efectele au devenit ameninţătoare. Chiar şi în România, care se confruntă pentru prima oară în istoria ei cu tornade. Oare ce urmează va fi şi mai grav? -

Vârf de caniculă

Conform datelor înregistrate la staţiile meteoro­logice ale Agenţiei Naţionale de Meteorologie şi Hidrologie (ANMH), cei mai călduroşi ani, din 1900 încoace, au fost în România 2015, 2017 şi 2018, când norma climatologică în vigoare a fost depăşită. Dacă noi, oamenii, am răzbit, natura a început să riposteze cu furie, devenind ea însăşi o ame­nin­ţare.

Tornade ca cea de la Drajna ar putea ajunge ceva obişnuit

Vă mai amintiţi de tornada filmată în 30 aprilie, în judeţul Călăraşi, care a provocat fris­oane pe toate posturile naţio­nale de televiziune? Ei bine, ea nu a fost nici prima şi nici ulti­­ma care a bântuit, furioasă, pe teritoriul ţării noastre. În inter­valul 1922-2015, au fost rapor­tate în România nu mai puţin de 129 de tornade. Cele mai multe erau însă catalogate drept sim­ple vârtejuri sau vi­jelii, şi nu se comparau ca in­tensitate cu cea produsă în primă­vara acestui an. (Au existat şi excepţii, ca de pildă tornada de categoria F3+ (vântul având o viteză de peste 253 de kilometri pe oră), produsă pe 12 au­gust 2002, la Făcăeni, în inima Bărăganului, şi în urma căreia trei oameni şi-au pierdut viaţa şi alţi 15 au fost răniţi, peste 400 de case au fost distruse sau avariate, 1.000 de persoane au fost sinistrate şi o pădure de salcâmi de 120 hectare a fost culcată la pământ.) Deşi a provocat mult mai puţine distru­geri, feno­menul meteorologic produs în această primăvară la Drajna i-a făcut pe români să înceapă să vorbească în mod deschis despre tornade. Dar şi despre viito­rul acestora în ţara noastră. Meteo­ro­logul ANMH, Mihai Timu, a declarat în faţa jurna­liştilor că am face bine să ne obişnuim cu ideea tornadelor: "Cu siguranţă, ar trebui să ne obiş­nuim, pentru că, aşa cum anunţam, în ultimii 10-15 ani, faptul că tem­peratura medie la nivelul globului pe uscat şi pe ocean este în creştere, în­seamnă o energie mai mare, o cantitate mai mare în sistem. Se evaporă tot mai mulţi vapori deasupra oceanelor şi, prin urmare, norii se dezvoltă şi mai mult pe verticală. Cu cât norii se dezvoltă mai mult, cu atât feno­menele sunt mai violente sub ei. Iar noi ar trebui să ne obişnuim cu astfel de fenomene. Cea mai vulnerabilă zonă este Câm­pia Română".
La scurtă vreme după declaraţiile meteoro­lo­gului, tornadele s-au ţinut lanţ, imaginile lor făcând înconjurul presei şi al internetului. În plus, s-a mai înregistrat o premieră absolută: ANMH a emis în luna mai a acestui an primul cod roşu de tornadă, populaţia din zonele vizate fiind sfătuită să rămână la adăpost, în case.

Ninsori în miez de vară

În unele cazuri, încăl­zirea globală conduce, în mod paradoxal, nu doar la caniculă, ci şi la perioade cu temperaturi neobişnuit de scăzute. Ca de pildă în România lunii iulie a aces­tui an, lovită, cu săptămâ­nile, de o nefirească răcoa­re, care în anumite locuri a culminat cu ninsori. Vor­bind despre zăpada care a acoperit Munţii Rodnei în luna lui cuptor, primarul oraşului Borşa, Sorin Ti­miş, mărturisea în presă că nu a mai auzit ca un ase­me­nea fenomen să se pro­ducă în regiune chiar în toiul verii. "În ultimele trei-pa­tru zile vremea s-a răcit treptat, iar în noaptea de marţi spre miercuri a ful­guit sus pe munte, astfel că avem prima zăpadă pe Vârful Pietrosul Rodnei, la peste 2.300 de metri altitudine, înregistrată în luna iulie. Eu nu îmi aduc aminte să fi nins vreodată în luna iulie în Maramureş."

Zăpadă în deşert

Mai nou se întâmplă să se producă ninsori şi inundaţii chiar şi în deşert. În urma fenomenelor meteo neobişnuite pro­duse în ultimii ani ca efect al încăl­zirii globale, internetul e plin de ima­gini foto şi video ale ploilor - uneori devastatoare - şi ale nin­sorilor produse în anumite zone de­şer­tice. În 2016, presa interna­ţională relata cu stupoare că în Sa­hara a nins pentru prima dată din 1976 încoace. În 2018, apărea o altă ştire privind căderile de nea din deşert. Ca un semn că faptul începe să devină o obişnuinţă, titlu­rile aveau deja un ton complet diferit. Ele exprimau într-o mai mică măsură mirare, decât entu­ziasm în faţa peisajului de po­veste înfăţişat de du­nele de nisip pudrate cu zăpadă: "A nins în Sahara, iar imaginile sunt su­perbe", titra, de pildă, CNN, în ediţia sa electro­nică.

Ploi diluviene

Zone dintre cele mai aride ale lumii au început în ultimii ani să fie lovite nu doar de ninsori, ci şi de ploi atât de abundente, încât au condus la inun­daţii catastrofale. În 2018, zona deşertică a Arabiei Saudite a fost inundată atât de tare, încât crescătorii de cămile nu mai ştiau cum să liniştească animalele speriate şi cum să le aleagă traseul printre dune, astfel încât să le protejeze de puhoaie. Nici Ku­weitul sau Iordania nu au fost ocolite de preci­pitaţii. În 2018 a plouat în decurs de 24 de ore cât într-un an, inundaţiile provocând asemenea daune, încât au determinat demisia ministrului kuweitian al Lucrărilor Publice, Hussam Al Roumi.

Canicula face ravagii în Australia

La începutul acestui an, după ce mercurul din termometre a indicat temperaturi record, de până la 46,6 grade Celsius, cel puţin 1.500 de vulpi zbu­ră­­toare, cu capul gri (specie de lilieci) au fost gă­site moarte, în grădinile botanice, în parcuri şi pe ma­lurile râurilor din capitala Australiei de Sud, Ade­laide. Ecologiştii au estimat fenomenul ca fiind cel mai sever de acest tip consemnat până în prezent, gravitatea situaţiei fiind cu atât mai mare, cu cât vulpile zburătoare sunt o specie de lilieci cla­sificată drept vulnerabilă. Liliecii australieni au un rol extrem de important, ei dispersând seminţele şi polenul, ceea ce ajută la dezvoltarea pădurilor.
Dezastrul provocat în Australia de valul de cani­culă din această iarnă nu s-a oprit însă aici, zona devenind un adevărat iad, pentru oameni şi ani­male, deopotrivă. Au avut loc puternice incendii, peste 150.000 de gospodării şi sedii comerciale au rămas fără curent electric şi mii de păsări din ferme au murit. În Port Augusta, la 300 de kilometri de capi­­tală, s-au înregistrat 49,5 grade Celsius. Circa un milion de peşti s-au asfixiat în apele lipsite de oxi­gen şi aproape o sută de cai sălbatici au murit de sete, în albia unui râu complet secat.

India însetată

Aproape 50 de grade Celsius s-au înregistrat anul acesta şi în nordul Indiei, unde sute de oameni şi-au pierdut viaţa din cauza caniculei.
În Chennai (Madras), unul dintre cele mai mari oraşe ale Indiei, aflat în sud-estul ţării, încălzirea globală a lovit anul acesta într-un mod la fel de dur, printr-o secetă crâncenă, care a condus la o criză de apă fără precedent. Multe şcoli, hoteluri sau magazine au fost închise, iar spitalele au amânat operaţiile care nu au fost considerate urgente. Oamenii au primit cartele pentru apă potabilă. Anul trecut, organizaţia guvernamentală "Niti Aayog" anunţa că circa 200.000 de persoane din India mor anual din cauza lipsei de acces la surse de apă, iar alte 600 de milioane se confruntă cu stresul hidric extrem. Potrivit aceleiaşi organizaţii, Chennai este doar unul dintre cele 21 de oraşe care ar putea rămâne complet fără apă până în anul 2021.

Un dezastru climatic afectează săptămânal planeta

La începutul lunii iulie, ONU a avertizat că un nou dezastru climatic are loc în fiecare săptămână - doar că de multe dintre aceste tragedii nu aflăm, întrucât ele sunt insuficient mediatizate. "Schim­bările climatice nu mai sunt ceva ce ar putea să ne afecteze în viitor, se în­tâmplă chiar acum. Adap­tarea la crizele climatice nu mai este o problemă pe termen lung, este una care are nevoie de investiţii în acest moment". Potrivit estimărilor, costurile generate de dezastrele climatice se ridică, în fiecare an, la circa 520 miliarde de dolari pe an. ONU avertizează că dacă nu vom lua măsuri în această direcţie, pur şi simplu "nu vom putea supravieţui".

O soluţie ingenioasă pentru combaterea încălzirii globale

Un documentar difuzat recent de HBO şi narat de cunoscutul actor Leonardo di Caprio a venit cu o viziune dătătoare de speranţă, în dezolantul peisaj al tematicii schimbărilor climatice. Documentarul explică, între altele, că reducerea cantităţii de dio­xid de carbon din atmosferă se poate realiza prin capta­rea şi stocarea sa (cu condiţia să ne mişcăm repede, pentru că, în caz contrar, procesul va deveni curând ireversibil). Dar cine poate capta şi stoca acest carbon? Păi, de pildă, plantele! De aceea, printre soluţiile prezentate se numără agricultura urbană, care permite crearea unor veritabile oaze de verdeaţă, chiar şi în mijlocul celor mai aglo­me­rate şi îmbâcsite oraşe ale mapamondului. Ideea este la mare modă, şi o puzderie de grădinari urbani pasionaţi ticsesc fiecare centimetru pătrat de spaţiu disponibil cu plante (cum se făcea şi la noi, în jurul blocurilor, pe vremea lui Ceauşescu).