Vârf de caniculă
Conform datelor înregistrate la stațiile meteorologice ale Agenției Naționale de Meteorologie și Hidrologie (ANMH), cei mai călduroși ani, din 1900 încoace, au fost în România 2015, 2017 și 2018, când norma climatologică în vigoare a fost depășită. Dacă noi, oamenii, am răzbit, natura a început să riposteze cu furie, devenind ea însăși o amenințare.
Tornade ca cea de la Drajna ar putea ajunge ceva obișnuit
Vă mai amintiți de tornada filmată în 30 aprilie, în județul Călărași, care a provocat frisoane pe toate posturile naționale de televiziune? Ei bine, ea nu a fost nici prima și nici ultima care a bântuit, furioasă, pe teritoriul țării noastre. În intervalul 1922-2015, au fost raportate în România nu mai puțin de 129 de tornade. Cele mai multe erau însă catalogate drept simple vârtejuri sau vijelii, și nu se comparau ca intensitate cu cea produsă în primăvara acestui an. (Au existat și excepții, ca de pildă tornada de categoria F3+ (vântul având o viteză de peste 253 de kilometri pe oră), produsă pe 12 august 2002, la Făcăeni, în inima Bărăganului, și în urma căreia trei oameni și-au pierdut viața și alți 15 au fost răniți, peste 400 de case au fost distruse sau avariate, 1.000 de persoane au fost sinistrate și o pădure de salcâmi de 120 hectare a fost culcată la pământ.) Deși a provocat mult mai puține distrugeri, fenomenul meteorologic produs în această primăvară la Drajna i-a făcut pe români să înceapă să vorbească în mod deschis despre tornade. Dar și despre viitorul acestora în țara noastră. Meteorologul ANMH, Mihai Timu, a declarat în fața jurnaliștilor că am face bine să ne obișnuim cu ideea tornadelor: "Cu siguranță, ar trebui să ne obișnuim, pentru că, așa cum anunțam, în ultimii 10-15 ani, faptul că temperatura medie la nivelul globului pe uscat și pe ocean este în creștere, înseamnă o energie mai mare, o cantitate mai mare în sistem. Se evaporă tot mai mulți vapori deasupra oceanelor și, prin urmare, norii se dezvoltă și mai mult pe verticală. Cu cât norii se dezvoltă mai mult, cu atât fenomenele sunt mai violente sub ei. Iar noi ar trebui să ne obișnuim cu astfel de fenomene. Cea mai vulnerabilă zonă este Câmpia Română".
La scurtă vreme după declarațiile meteorologului, tornadele s-au ținut lanț, imaginile lor făcând înconjurul presei și al internetului. În plus, s-a mai înregistrat o premieră absolută: ANMH a emis în luna mai a acestui an primul cod roșu de tornadă, populația din zonele vizate fiind sfătuită să rămână la adăpost, în case.
Ninsori în miez de vară
În unele cazuri, încălzirea globală conduce, în mod paradoxal, nu doar la caniculă, ci și la perioade cu temperaturi neobișnuit de scăzute. Ca de pildă în România lunii iulie a acestui an, lovită, cu săptămânile, de o nefirească răcoare, care în anumite locuri a culminat cu ninsori. Vorbind despre zăpada care a acoperit Munții Rodnei în luna lui cuptor, primarul orașului Borșa, Sorin Timiș, mărturisea în presă că nu a mai auzit ca un asemenea fenomen să se producă în regiune chiar în toiul verii. "În ultimele trei-patru zile vremea s-a răcit treptat, iar în noaptea de marți spre miercuri a fulguit sus pe munte, astfel că avem prima zăpadă pe Vârful Pietrosul Rodnei, la peste 2.300 de metri altitudine, înregistrată în luna iulie. Eu nu îmi aduc aminte să fi nins vreodată în luna iulie în Maramureș."
Zăpadă în deșert
Mai nou se întâmplă să se producă ninsori și inundații chiar și în deșert. În urma fenomenelor meteo neobișnuite produse în ultimii ani ca efect al încălzirii globale, internetul e plin de imagini foto și video ale ploilor - uneori devastatoare - și ale ninsorilor produse în anumite zone deșertice. În 2016, presa internațională relata cu stupoare că în Sahara a nins pentru prima dată din 1976 încoace. În 2018, apărea o altă știre privind căderile de nea din deșert. Ca un semn că faptul începe să devină o obișnuință, titlurile aveau deja un ton complet diferit. Ele exprimau într-o mai mică măsură mirare, decât entuziasm în fața peisajului de poveste înfățișat de dunele de nisip pudrate cu zăpadă: "A nins în Sahara, iar imaginile sunt superbe", titra, de pildă, CNN, în ediția sa electronică.
Ploi diluviene
Zone dintre cele mai aride ale lumii au început în ultimii ani să fie lovite nu doar de ninsori, ci și de ploi atât de abundente, încât au condus la inundații catastrofale. În 2018, zona deșertică a Arabiei Saudite a fost inundată atât de tare, încât crescătorii de cămile nu mai știau cum să liniștească animalele speriate și cum să le aleagă traseul printre dune, astfel încât să le protejeze de puhoaie. Nici Kuweitul sau Iordania nu au fost ocolite de precipitații. În 2018 a plouat în decurs de 24 de ore cât într-un an, inundațiile provocând asemenea daune, încât au determinat demisia ministrului kuweitian al Lucrărilor Publice, Hussam Al Roumi.
Canicula face ravagii în Australia
La începutul acestui an, după ce mercurul din termometre a indicat temperaturi record, de până la 46,6 grade Celsius, cel puțin 1.500 de vulpi zburătoare, cu capul gri (specie de lilieci) au fost găsite moarte, în grădinile botanice, în parcuri și pe malurile râurilor din capitala Australiei de Sud, Adelaide. Ecologiștii au estimat fenomenul ca fiind cel mai sever de acest tip consemnat până în prezent, gravitatea situației fiind cu atât mai mare, cu cât vulpile zburătoare sunt o specie de lilieci clasificată drept vulnerabilă. Liliecii australieni au un rol extrem de important, ei dispersând semințele și polenul, ceea ce ajută la dezvoltarea pădurilor.
Dezastrul provocat în Australia de valul de caniculă din această iarnă nu s-a oprit însă aici, zona devenind un adevărat iad, pentru oameni și animale, deopotrivă. Au avut loc puternice incendii, peste 150.000 de gospodării și sedii comerciale au rămas fără curent electric și mii de păsări din ferme au murit. În Port Augusta, la 300 de kilometri de capitală, s-au înregistrat 49,5 grade Celsius. Circa un milion de pești s-au asfixiat în apele lipsite de oxigen și aproape o sută de cai sălbatici au murit de sete, în albia unui râu complet secat.
India însetată
Aproape 50 de grade Celsius s-au înregistrat anul acesta și în nordul Indiei, unde sute de oameni și-au pierdut viața din cauza caniculei.
În Chennai (Madras), unul dintre cele mai mari orașe ale Indiei, aflat în sud-estul țării, încălzirea globală a lovit anul acesta într-un mod la fel de dur, printr-o secetă crâncenă, care a condus la o criză de apă fără precedent. Multe școli, hoteluri sau magazine au fost închise, iar spitalele au amânat operațiile care nu au fost considerate urgente. Oamenii au primit cartele pentru apă potabilă. Anul trecut, organizația guvernamentală "Niti Aayog" anunța că circa 200.000 de persoane din India mor anual din cauza lipsei de acces la surse de apă, iar alte 600 de milioane se confruntă cu stresul hidric extrem. Potrivit aceleiași organizații, Chennai este doar unul dintre cele 21 de orașe care ar putea rămâne complet fără apă până în anul 2021.
Un dezastru climatic afectează săptămânal planeta
La începutul lunii iulie, ONU a avertizat că un nou dezastru climatic are loc în fiecare săptămână - doar că de multe dintre aceste tragedii nu aflăm, întrucât ele sunt insuficient mediatizate. "Schimbările climatice nu mai sunt ceva ce ar putea să ne afecteze în viitor, se întâmplă chiar acum. Adaptarea la crizele climatice nu mai este o problemă pe termen lung, este una care are nevoie de investiții în acest moment". Potrivit estimărilor, costurile generate de dezastrele climatice se ridică, în fiecare an, la circa 520 miliarde de dolari pe an. ONU avertizează că dacă nu vom lua măsuri în această direcție, pur și simplu "nu vom putea supraviețui".
O soluție ingenioasă pentru combaterea încălzirii globale
Un documentar difuzat recent de HBO și narat de cunoscutul actor Leonardo di Caprio a venit cu o viziune dătătoare de speranță, în dezolantul peisaj al tematicii schimbărilor climatice. Documentarul explică, între altele, că reducerea cantității de dioxid de carbon din atmosferă se poate realiza prin captarea și stocarea sa (cu condiția să ne mișcăm repede, pentru că, în caz contrar, procesul va deveni curând ireversibil). Dar cine poate capta și stoca acest carbon? Păi, de pildă, plantele! De aceea, printre soluțiile prezentate se numără agricultura urbană, care permite crearea unor veritabile oaze de verdeață, chiar și în mijlocul celor mai aglomerate și îmbâcsite orașe ale mapamondului. Ideea este la mare modă, și o puzderie de grădinari urbani pasionați ticsesc fiecare centimetru pătrat de spațiu disponibil cu plante (cum se făcea și la noi, în jurul blocurilor, pe vremea lui Ceaușescu).