- Paradoxal sau nu, venirea verii a mai răcit temperatura politico-socială din România. În locul războaielor televizate, politicienii caută în perioada asta "băile de mulţime" din staţiunile estivale, aşa că piesajul media s-a mai relaxat, iar ştirile "normale" ies, parcă, mai uşor la suprafaţă. Ne-am concentrat selecţia pe cele mai "verzi" dintre ele, fără a lăsa să ne scape şi alte ştiri optimiste pentru România -
APUSENI
Încep lucrările la "Transalpina de Apuseni"Consiliul Judeţean Alba a finalizat recent procedura de licitaţie pentru unul dintre cele mai importante obiective de infrastructură din zona Apusenilor. Este vorba despre drumul judeţean 107 I, supranumit şi "Transalpina de Apuseni". Drumul va face legătura între Aiud (DN1) şi o serie de localităţi din Munţii Apuseni, printre care Aiudul de Sus - Râmeţ - Brădeşti - Geogel - Măcăreşti - Bârleşti Cătun - Cojocani - Valea Barnii - Bârleşti - Mogoş - Valea Albă - Ciuculeşti - Bucium - Izbita - Coleşeni - Bucium Sat, unde va face legătura cu DN 74, în zona Bucium Cerbu. "Transalpina de Apuseni" va avea o lungime de 78 de kilometri, 6.700 de metri pătraţi de piste de biciclete, 21 de staţii de autobuz, 12.000 de metri pătraţi de trotuare, 14 poduri noi şi aproximativ 200 de podeţe. Drumul va deschide destinaţii turistice importante, până acum inaccesibile. Termenul de finalizare a proiectului este de 36 de luni.
CLUJ-NAPOCA
Clujul investeşte 100 de milioane de euro în 10 parcuri noi!Primăria Cluj-Napoca are în plan amenajarea a zece parcuri, care vor avea în total peste 100 de hectare! O parte sunt spaţii verzi noi, altele presupun amenajarea unor zone verzi, lăsate în paragină. Proiectele sunt în diverse stadii: pentru unele se stabileşte locaţia, pentru altele s-au făcut deja studiile de fezabilitate şi concursurile de soluţii, pentru altele s-au atribuit contractele de execuţie. "Am realizat studii pentru identificarea celor mai bune amplasamente, în vederea amenajării de noi parcuri în cartiere. Pentru elaborarea lor, s-au analizat suprafeţe de teren de minimum un hectar, care să corespundă amenajării unui parc, conform prevederilor în vigoare privind spaţiile verzi din intravilanul localităţilor". Amenajarea celor zece parcuri va costa în jur de 100 milioane de euro, a declarat presei primarul Emil Boc. Din cele 100 de milioane, circa 40 milioane de euro ar putea veni din fonduri europene. Cele mai mari parcuri vor fi Parc Est - 46 de hectare, Pădurea Clujenilor - 21 de hectare şi Zona Verde Cetăţuia - 10 hectare. De altfel, acum doar câteva zile, Primăria Cluj-Napoca a anunţat câştigătorii concursului de soluţii organizat pentru amenajarea zonei Cetăţuii, unul dintre cele mai importante obiective turistice din oraş. Un alt obiectiv important pentru administraţia Boc, amenajarea malurilor Someşului (7 hectare), e în stadiul lucrului la proiectul tehnic. Primăria doreşte să amenajeze spaţiul verde cu fonduri europene, proiectul depus având o valoare de peste 150 de milioane de lei.
OLTENIA
"La hamace, între stânci!"Comuna Baia de Fier din judeţul Gorj a găzduit, la sfârşitul lunii iunie, un spectaculos eveniment intitulat "La hamace, între stânci"! Suspendaţi la 200 de metri, amatorii de senzaţii tari au putut admira frumuseţile de nedescris ale zonei şi s-au relaxat într-un mod absolut unic în România. De mai bine de 10 ani, organizatorii de la White Wolf Club şi partenerii lor montani au transformat zona de nord-est a Gorjului într-un adevărat rai pentru iubitorii activităţilor montane. La traseele de drumeţie, alpinism-escaladă, "via ferrata" şi speologie s-a adăugat o nouă atracţie a înălţimilor, în premieră naţională: aici a fost amenajată o zonă permanentă de hamace suspendate. "Povestea «La Hamace» a început din dorinţa de a oferi iubitorilor de aventură şi relaxare contexte sociale şi sportive inedite, culminând cu ancorarea hamacelor la înălţime", spun organizatorii. La evenimentele de la Baia de Fier participă persoane cu o condiţie fizică medie şi peste medie, interesate de activităţi montane.
EDUCAŢIE
Trei universităţi din România, implicate în crearea de "universităţi europene"Dacă tot vorbim despre ieşiri la munte şi la iarbă verde, nu putem să nu remarcăm faptul că şi mediul universitar de la noi primeşte o gură de aer proaspăt din partea Comisiei Europene. Trei universităţi din România au fost declarate câştigătoare în competiţia pentru crearea primelor 17 universităţi-pilot europene. SNSPA, Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti sunt instituţiile româneşti care vor primi finanţare europeană, pentru a crea câte o universitate în cele trei consorţii pe care le formează cu instituţii de învăţământ superior din străinătate. Fiecare dintre consorţiile desemnate câştigătoare de Comisia Europeană primeşte aproximativ 5 milioane de euro pentru dezvoltarea acestor universităţi europene. Spre exemplu, SNSPA va crea Universitatea Europeană de Ştiinţe Sociale, în cadrul Consorţiului CIVICA, din care mai fac parte Universitatea Bocconi (Italia), Universitatea Central Europeană (Ungaria), Hertie School of Governance (Germania), Sciences Po (Franţa) şi Şcoala de Economie din Stockholm (Suedia). Consorţiul va conecta 38.000 de studenţi, 7.000 de cadre didactice şi 3.000 de angajaţi din personalul administrativ, într-un campus inter-universitar european. La rândul său, Universitatea din Bucureşti face parte din Alianţa universitară CIVIS, alături de alte şapte universităţi din Marsilia (Franţa), Atena (Grecia), Bruxelles (Belgia), Madrid (Spania), Roma (Italia), Stockholm (Suedia) şi Tübingen (Germania). Preşedintele francez Emmanuel Macron este cel care a lansat ideea universităţilor europene care să se formeze prin crearea de consorţii. În prezent, ideea lui a devenit politică europeană. Franţa are şi cele mai multe universităţi în consorţiile declarate câştigătoare, urmată de Germania, Italia, Spania, Suedia, Ungaria şi Polonia. România, cu trei universităţi, este la egalitate ca prezenţă în viitoarele universităţi europene cu Cehia, Grecia, Lituania, Portugalia şi Marea Britanie.
GERMANIA
Un român câştigă primăria oraşului german GorlitzPolitica ne oferă rareori ştiri pozitive, aşa că, atunci când aflăm una, nu o putem trece cu vederea. Ştirea vine tocmai din Germania, acolo unde un român, candidat din partea CDU (partidul Angelei Merkel), Octavian Ursu, s-a impus în faţa candidatului Partidului Alternativa pentru Germania, în turul doi al alegerilor pentru primăria oraşului german Görlitz. Octavian Ursu s-a născut la Bucureşti, a absolvit Conservatorul şi a venit în Germania în 1990, ca solist-instrumentist (trompetă) la "Neue Lausitzer Philharmonie" din Görlitz. Ursu a intrat în 2009 în CDU şi în 2010 a preluat conducerea circumscripţiei municipale din Görlitz a formaţiunii conservatoare. În 2014, el a fost ales în legislativul landului federal Saxonia, iar acum a luptat pentru primăria oraşului Görlitz pe care a câştigat-o, informează postul de radio Deutsche Welle.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
