Venind dinspre Mediaş, localitatea Axente Sever e "lipită" de Copşa Mică, existând un singur panou care indică unde se termină una şi începe cealaltă. Case colorate, cu zonă verde îngrijită şi ronduri de flori în faţă, mărginesc DN 14, care străbate satul-centru de comună ce poartă numele ilustrului revoluţionar paşoptist, originar de pe aceste meleaguri, Ioan Axente Sever. Marius Grecu, primarul comunei, e de profesie jurist. Din 2000, a fost consilier local, iar din 2004, viceprimar. Candidatura la postul de primar a fost o provocare pe care şi-a asumat-o. Conduce comuna din anul 2008 şi-şi doreşte s-o mai facă măcar încă un mandat.
Întâi infrastructura, apoi distracţia
- Cum aţi "sărit" de la consilier local la primar?
- Încă de când am fost doar consilier local am observat că fiecare şedinţă se termina cu o ceartă. Am decis să candidez ca primar, pentru că văzusem că sunt lucruri care pot fi făcute, dar nu se prea voia asta. Comuna nu avea reţea de apă, nu era canalizare, primăria funcţiona într-o clădire veche, depăşită, fără grup sanitar... Aceasta a fost una din ambiţiile mele iniţiale, să rezolv problema unui nou sediu pentru această instituţie.
- Se pare că aţi reuşit!
- Da, deşi n-a fost foarte uşor. Clădirea în care se află acum sediul primăriei a fost construită prin anii '80, aparţinuse cooperaţiei. Era într-o stare jalnică, dar în primul mandat am reuşit s-o renovăm şi s-o modernizăm, ca să corespundă cerinţelor actuale. Acum avem unde să primim delegaţii care vin chiar şi din străinătate, dar, ce e cel mai important, avem un spaţiu civilizat în care să ne desfăşurăm activitatea şi să-i deservim pe cetăţeni.
- Foştii colegi, consilieri locali în primul dvs. mandat, mai sunt în echipă? Vă susţin, vi se opun?
- E o întrebare foarte bună. Am un nucleu de consilieri PNL, opt din totalul de 13, iar patru sunt încă din primul meu mandat ca primar. Am o satisfacţie deosebită că, la nivelul Consiliului Local, nu am nicio problemă în a trece proiectele de hotărâre, nu e niciun scandal, nicio ceartă, şedinţele nici nu durează mult, pentru că îmi sunt deja cunoscute stilul şi mentalitatea: atâta timp cât vrei să faci ceva bun şi frumos pentru comună, e greu să vii şi să votezi împotrivă doar pentru că aşa îţi cere partidul tău. Am depăşit cu toţii faza asta şi se şi vede în dezvoltarea localităţii.
- Cu ce vă lăudaţi, domnule primar? Care sunt aceste schimbări în bine de care vorbiţi?
Apoi, căminele culturale din cele trei sate ale comunei - Axente Sever, Agârbiciu şi Şoala - care se aflau într-o stare avansată de degradare, sunt reabilitate în totalitate, la standarde moderne, cu mobilier nou, camere frigorifice, bucătării, grup sanitar. În curs de implementare avem, acum, cel mai mare proiect din comună, de după 1989: modernizarea drumului comunal Şoala-Agârbiciu, în lungime de 8,2 km. Proiectul, în valoare de peste 5 milioane de euro, prevede realizarea de rigole, podeţe, guri pentru captarea apei, ziduri de sprijin şi turnarea de covor asfaltic pe o lungime de 1 km în Agârbiciu şi în întreg satul Şoala.
- Investitori vin în zonă?
- Suntem o comună mărişoară, cu 4.370 de locuitori. Din fericire, am reuşit să aducem investitori, căci politica e politică, dar, la nivel local, economicul primează. Investitorii ne sprijină financiar şi preiau forţa de muncă pe care am moştenit-o ca "asistaţi social". Ce să vă spun? În primul mandat, aveam 250 de persoane beneficiare de ajutor social, iar acum mai sunt doar 25, care într-adevăr sunt persoane cu probleme. I-am încurajat să meargă la muncă, mă bucur că au înţeles şi nu mai avem astfel de presiuni sociale. Avem o fabrică de mobilier din lemn la Agârbiciu, cu 40 de angajaţi, la Axente Sever e o firmă de cablaje, cu 150 de angajaţi, o alta ce colectează şi îmbuteliază miere pentru Germania, trei balastiere şi cel mai mare parc foto-voltaic din zona de nord a judeţului Sibiu. Sperăm să continuăm, pentru că văd că suntem căutaţi, vorba se duce de la un investitor la altul.
"Guvernul încurajează prostul management"
- Aţi amintit de reabilitarea căminelor culturale. Există viaţă culturală în Axente Sever?
- Din fericire, da. Am reuşit să revigorăm viaţa culturală, începând cu un cor al comunei, nucleu în jurul căruia organizăm, încă din 2008, un festival de colinde. La Agârbiciu, avem un ansamblu de dansuri populare pentru copii, de care ne ocupăm în colaborare cu Ansamblul "Junii Sibiului", iar la Şoala, tot în cadrul unui proiect cultural, vecinătăţile din localitate - care încă sunt active - se adună în luna ianuarie în cadrul unui eveniment cultural. Am organizat o singură dată evenimentul "Fiii satului", pentru că am considerat că e mai important să băgăm bani în ce e nevoie în comună, să punem la punct infrastructura şi alte urgenţe, abia apoi să organizăm astfel de evenimente cultural-artistice.
- Comuna Axente Sever are, însă, şi un recunoscut potenţial turistic...
- Desigur! Cetatea din Axente Sever e printre puţinele din zonă ce au amenajate în incintă atât un muzeu, cât şi camere de cazare. La Agârbiciu, cetatea e în renovare, iar la Şoala e o herghelie de cai unde se practică această formă de agrement. Prin intermediul GAL "Podişul Mediaşului", am implementat proiectul "Pe urmele lui Ioan Axente Sever". Am amplasat indicatoare de orientare spre obiectivele turistice, în patru limbi, cu ajutorul cărora turiştii pot să se orienteze uşor şi să cunoască istoria zonei. Pot fi vizitate casa memorială Ioan Axente Sever, bisericile ortodoxe şi cele evanghelice, toate, monumente istorice.
- Bănuiesc că viaţa comunei nu e colorată, toată, în roz. Cu ce probleme vă confruntaţi?
- În primul rând, ne luptăm cu mentalitatea oamenilor în legătură cu păstrarea curăţeniei în comună. Nu suntem singurii care au această problemă, dar cred că şi mass-media ar trebui să explice mai des şi mai amănunţit ce anume înseamnă colectarea selectivă a deşeurilor şi cât e de importantă. Avem acţiuni numeroase în parteneriat cu şcolile, dar se pare că e nevoie de mai mult. O altă problemă ar fi că dispunem de foarte puţin teren intravilan. Avem multe solicitări din partea tinerilor, care vor să-şi construiască o locuinţă, dar nu avem teren disponibil. Şi cea mai neplăcută dintre probleme este cea a traficului infernal de pe DN 14, mai ales pe perioada verii, când se întâmplă să aştepţi şi câte 10 minute până să reuşeşti să traversezi strada. De aceea, intenţionăm să depunem un proiect pentru realizarea unei centuri ocolitoare, între Axente Sever şi Agârbiciu.
- Cum vă descurcaţi cu haosul acesta la nivel legislativ şi financiar?
- E bine zis haos! Am înţeles poate mai repede că investitorii ne ajută la bugetul local şi lucrăm pe proiecte, ca să completăm cu banii pe care nu-i primim de la Guvern. Se încurajează prostul management şi suferă localităţile bine gospodărite.
- Ce credeţi că aleg oamenii: omul sau partidul?
- La ţară, se simte foarte bine dacă oamenii te vor sau nu. E o diferenţă între alegerile parlamentare şi cele locale, pentru primar, unde e o listă de nume şi unde e doar un om. La ţară, încă se votează omul, nu partidul. Dacă oamenii au încredere în tine, dacă văd că ai făcut ceva, că ai făcut ceea ce le-ai promis, al lor eşti! Important e să nu promiţi niciodată prea multe, că te poate lua valul şi dacă promiţi şi nu faci, e rău. Dar, dacă împlineşti ce-ai promis, la final, asta te face să poţi merge cu capul sus în faţa oamenilor.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
