Venind dinspre Mediaș, localitatea Axente Sever e "lipită" de Copșa Mică, existând un singur panou care indică unde se termină una și începe cealaltă. Case colorate, cu zonă verde îngrijită și ronduri de flori în față, mărginesc DN 14, care străbate satul-centru de comună ce poartă numele ilustrului revoluționar pașoptist, originar de pe aceste meleaguri, Ioan Axente Sever. Marius Grecu, primarul comunei, e de profesie jurist. Din 2000, a fost consilier local, iar din 2004, viceprimar. Candidatura la postul de primar a fost o provocare pe care și-a asumat-o. Conduce comuna din anul 2008 și-și dorește s-o mai facă măcar încă un mandat.
Întâi infrastructura, apoi distracția
- Cum ați "sărit" de la consilier local la primar?
- Încă de când am fost doar consilier local am observat că fiecare ședință se termina cu o ceartă. Am decis să candidez ca primar, pentru că văzusem că sunt lucruri care pot fi făcute, dar nu se prea voia asta. Comuna nu avea rețea de apă, nu era canalizare, primăria funcționa într-o clădire veche, depășită, fără grup sanitar... Aceasta a fost una din ambițiile mele inițiale, să rezolv problema unui nou sediu pentru această instituție.
- Se pare că ați reușit!
- Da, deși n-a fost foarte ușor. Clădirea în care se află acum sediul primăriei a fost construită prin anii '80, aparținuse cooperației. Era într-o stare jalnică, dar în primul mandat am reușit s-o renovăm și s-o modernizăm, ca să corespundă cerințelor actuale. Acum avem unde să primim delegații care vin chiar și din străinătate, dar, ce e cel mai important, avem un spațiu civilizat în care să ne desfășurăm activitatea și să-i deservim pe cetățeni.
- Foștii colegi, consilieri locali în primul dvs. mandat, mai sunt în echipă? Vă susțin, vi se opun?
- E o întrebare foarte bună. Am un nucleu de consilieri PNL, opt din totalul de 13, iar patru sunt încă din primul meu mandat ca primar. Am o satisfacție deosebită că, la nivelul Consiliului Local, nu am nicio problemă în a trece proiectele de hotărâre, nu e niciun scandal, nicio ceartă, ședințele nici nu durează mult, pentru că îmi sunt deja cunoscute stilul și mentalitatea: atâta timp cât vrei să faci ceva bun și frumos pentru comună, e greu să vii și să votezi împotrivă doar pentru că așa îți cere partidul tău. Am depășit cu toții faza asta și se și vede în dezvoltarea localității.
- Cu ce vă lăudați, domnule primar? Care sunt aceste schimbări în bine de care vorbiți?
- Uff! Am evitat, când am candidat, să fac prea multe promisiuni, căci cu promisiunile trebuie să fii foarte atent. Te ia ușor valul și, dacă nu faci ce-ai promis, e rău. Sunt multe realizări, dar am să amintesc doar câteva. Axente Sever este prima comună din țară în care s-a înființat o secție de Poliție Rurală. Rețeaua de apă-canal este realizată deja în proporție de 80-85 la sută. Este un proiect ce se tărăgănează de 11 ani, din cauza unei firme din Copșa Mică ce a intrat în faliment. Acum, suntem arondați operatorului de apă-canal din Mediaș și sperăm ca, anul viitor, să fie finalizată alimentarea cu apă, iar în următorii doi ani, și canalizarea.
Apoi, căminele culturale din cele trei sate ale comunei - Axente Sever, Agârbiciu și Șoala - care se aflau într-o stare avansată de degradare, sunt reabilitate în totalitate, la standarde moderne, cu mobilier nou, camere frigorifice, bucătării, grup sanitar. În curs de implementare avem, acum, cel mai mare proiect din comună, de după 1989: modernizarea drumului comunal Șoala-Agârbiciu, în lungime de 8,2 km. Proiectul, în valoare de peste 5 milioane de euro, prevede realizarea de rigole, podețe, guri pentru captarea apei, ziduri de sprijin și turnarea de covor asfaltic pe o lungime de 1 km în Agârbiciu și în întreg satul Șoala.
- Investitori vin în zonă?
- Suntem o comună mărișoară, cu 4.370 de locuitori. Din fericire, am reușit să aducem investitori, căci politica e politică, dar, la nivel local, economicul primează. Investitorii ne sprijină financiar și preiau forța de muncă pe care am moștenit-o ca "asistați social". Ce să vă spun? În primul mandat, aveam 250 de persoane beneficiare de ajutor social, iar acum mai sunt doar 25, care într-adevăr sunt persoane cu probleme. I-am încurajat să meargă la muncă, mă bucur că au înțeles și nu mai avem astfel de presiuni sociale. Avem o fabrică de mobilier din lemn la Agârbiciu, cu 40 de angajați, la Axente Sever e o firmă de cablaje, cu 150 de angajați, o alta ce colectează și îmbuteliază miere pentru Germania, trei balastiere și cel mai mare parc foto-voltaic din zona de nord a județului Sibiu. Sperăm să continuăm, pentru că văd că suntem căutați, vorba se duce de la un investitor la altul.
"Guvernul încurajează prostul management"
- Ați amintit de reabilitarea căminelor culturale. Există viață culturală în Axente Sever?
- Din fericire, da. Am reușit să revigorăm viața culturală, începând cu un cor al comunei, nucleu în jurul căruia organizăm, încă din 2008, un festival de colinde. La Agârbiciu, avem un ansamblu de dansuri populare pentru copii, de care ne ocupăm în colaborare cu Ansamblul "Junii Sibiului", iar la Șoala, tot în cadrul unui proiect cultural, vecinătățile din localitate - care încă sunt active - se adună în luna ianuarie în cadrul unui eveniment cultural. Am organizat o singură dată evenimentul "Fiii satului", pentru că am considerat că e mai important să băgăm bani în ce e nevoie în comună, să punem la punct infrastructura și alte urgențe, abia apoi să organizăm astfel de evenimente cultural-artistice.
- Comuna Axente Sever are, însă, și un recunoscut potențial turistic...
- Desigur! Cetatea din Axente Sever e printre puținele din zonă ce au amenajate în incintă atât un muzeu, cât și camere de cazare. La Agârbiciu, cetatea e în renovare, iar la Șoala e o herghelie de cai unde se practică această formă de agrement. Prin intermediul GAL "Podișul Mediașului", am implementat proiectul "Pe urmele lui Ioan Axente Sever". Am amplasat indicatoare de orientare spre obiectivele turistice, în patru limbi, cu ajutorul cărora turiștii pot să se orienteze ușor și să cunoască istoria zonei. Pot fi vizitate casa memorială Ioan Axente Sever, bisericile ortodoxe și cele evanghelice, toate, monumente istorice.
- Bănuiesc că viața comunei nu e colorată, toată, în roz. Cu ce probleme vă confruntați?
- În primul rând, ne luptăm cu mentalitatea oamenilor în legătură cu păstrarea curățeniei în comună. Nu suntem singurii care au această problemă, dar cred că și mass-media ar trebui să explice mai des și mai amănunțit ce anume înseamnă colectarea selectivă a deșeurilor și cât e de importantă. Avem acțiuni numeroase în parteneriat cu școlile, dar se pare că e nevoie de mai mult. O altă problemă ar fi că dispunem de foarte puțin teren intravilan. Avem multe solicitări din partea tinerilor, care vor să-și construiască o locuință, dar nu avem teren disponibil. Și cea mai neplăcută dintre probleme este cea a traficului infernal de pe DN 14, mai ales pe perioada verii, când se întâmplă să aștepți și câte 10 minute până să reușești să traversezi strada. De aceea, intenționăm să depunem un proiect pentru realizarea unei centuri ocolitoare, între Axente Sever și Agârbiciu.
- Cum vă descurcați cu haosul acesta la nivel legislativ și financiar?
- E bine zis haos! Am înțeles poate mai repede că investitorii ne ajută la bugetul local și lucrăm pe proiecte, ca să completăm cu banii pe care nu-i primim de la Guvern. Se încurajează prostul management și suferă localitățile bine gospodărite.
- Ce credeți că aleg oamenii: omul sau partidul?
- La țară, se simte foarte bine dacă oamenii te vor sau nu. E o diferență între alegerile parlamentare și cele locale, pentru primar, unde e o listă de nume și unde e doar un om. La țară, încă se votează omul, nu partidul. Dacă oamenii au încredere în tine, dacă văd că ai făcut ceva, că ai făcut ceea ce le-ai promis, al lor ești! Important e să nu promiți niciodată prea multe, că te poate lua valul și dacă promiți și nu faci, e rău. Dar, dacă împlinești ce-ai promis, la final, asta te face să poți merge cu capul sus în fața oamenilor.