Cu ce lichide luăm medicamentele

Multe boli ne obligă să acceptăm un tratament medicamentos.

Citind pros­pectul, aflăm dacă preparatele trebuie administrate înainte sau după masă. Tot el ne infor­mează, printre altele, asupra efectelor şi eventua­lelor reacţii adverse produse de substanţele active conţinute în ele. Însă, dacă ne dorim o însănătoşire cât mai grabnică, nici lichidul cu care înghiţim un medicament sau altul nu este lipsit de însemnătate, ci dimpotrivă. Cea mai indicată pentru îngurgi­tarea tabletelor şi capsulelor va fi (aproape) întotdeauna apa, cu atât mai mult cu cât are ea însăşi o acţiune de reglare şi echilibrare la nivelul întregului organism, de ameliorare a durerilor, sti­mulare a irigaţiei sangvine şi consolidare a stării generale de bine.
Luaţi de fiecare dată medicamentele cu su­ficient lichid, pentru ca ele să nu rămână lipite de peretele esofagului. Un pahar de apă plată ar fi cantitatea potrivită. De regulă, ingredientele active din preparatele farmaceutice ajung mai repede în sânge atunci când sunt introduse în organism pe stomacul gol - astfel, şi efectele lor se vor face simţite mai rapid. Totuşi această constatare nu se verifică în cazul tuturor medicamentelor şi nici la toţi pacienţii.
Atunci când înlocuim apa cu un lichid inadec­vat, acţiunea pe care aşteptăm s-o aibă medica­mentele poate fi diminuată sau chiar anulată. De aceea, la unele lichide este mai bine să renunţaţi, iar la altele se recomandă prudenţă.

Sucul de grepfrut şi medicamentele - o asociere riscantă

Riscurile şi posibilele efecte secundare ale unui preparat sunt prezentate amănunţit în prospect, producătorul are această obligaţie. Dar nicăieri nu se menţionează faptul că există lichide care au pro­prietatea de a influenţa negativ acţiunea medica­men­telor sau/şi pot interacţiona cu ele într-un anumit mod. Un exemplu îl constituie sucurile de fructe, care conţin numeroase substanţe vegetale secundare, precum şi vitamine, calciu, fier sau mag­neziu şi pot reacţiona chimic cu principiile active ale preparatelor far­maceutice. În special sucul de grepfrut, prin furanocu­ma­rinele prezente în com­poziţia sa, anihilează total efectul multor medicamen­te sau le poate creşte masiv concentraţia, ceea ce uneori devine o ameninţare pentru viaţa bolnavului. Însă, indi­ferent dacă este vorba de o sporire sau o diminuare a acţiunii preparatului sub influenţa sucului de grepfrut, urmările sunt în egală măsură defavorabile. Pacientul are fie de suportat consecinţele unei supradozări, fie se simte ca şi cum nu şi-ar fi administrat deloc medicamentul. Printre reacţiile adverse se numără erupţiile cu­tanate, ameţelile, durerile de cap şi dificultăţile de respiraţie.
Dacă până în 2008, specialiştii identificaseră numai 17 preparate incompatibile cu sucul de grep­frut, între timp, numărul lor a urcat la 44, după cum informează colectivele de cercetare anglo-canadiene, reunite în cadrul prestigiosului Lawson Health Research Institute. Dintre cele 27 de medi­camente adăugate pe listă în ultimii ani, 13 pot provoca un stop cardiac. Totuşi, acest risc rămâne încă necunoscut publicului larg. Şi, din păcate, el implică preparate cu administrare zilnică, incluse în mod obişnuit în tratamentele de întreţinere prescrise persoanelor în vârstă, cum sunt, de pildă, cele pen­tru reducerea nivelului de colesterol sau a tensiunii arteriale (betablo­can­te). Însă furanocumarinele nu se găsesc numai în grepfrut, ci şi în alte citrice - ca lămâile, limetele sau portocalele amare. Întrucât aces­tea din urmă sunt întrebuinţate frecvent la prepararea băuturilor ră­coritoare, a gemurilor şi lichiorurilor, ar fi reco­mandabil să evitaţi asocierea unor asemenea ali­mente cu medicamentele amintite mai sus. Dacă totuşi nu doriţi să renunţaţi la ele, aveţi grijă să lăsaţi un interval de două-trei ore între momentul când le consumaţi şi administrarea medicamen­telor. În cazul când aveţi nelămuriri sau ezitări, luaţi legătura cu medicul dvs.

Alcool şi medicamente - cât de periculoasă este combinaţia?

Şi asocierea medicamentelor cu alcoolul poate declanşa interacţiuni primejdioase, mai ales în cazul psihotropelor (calmante şi somnifere), ale căror efec­te se intensifică uneori dramatic, putându-se ajun­ge în situaţii extreme chiar şi la un stop cardio­respirator. Se recomandă o prudenţă maximă la com­binarea alcoolului cu opioidele (morfina şi co­deina), precum şi cu preparatele hipotensoare, de­oarece alcoolul dilată vasele de sânge şi scade ten­siunea arterială. În aceste condiţii, poate surveni câteodată chiar şi un colaps al sistemului circulator. În timpul tratamentului cu anumite antibiotice, cum ar fi metronidazolul, întreruperea consumului de alcool este necesară pentru prevenirea unor even­tuale complicaţii. Pacienţii suportă efecte secundare extrem de neplăcute, printre care se numără greţu­rile, tahicardia şi transpira­ţiile abundente. Ingerate îm­pre­ună cu alcoolul, anal­ge­zi­cele de tipul ibuprofenului sau al aspirinei lezează mucoa­sa stomacului, nefiind exclus nici riscul unor hemoragii gas­trice. Diabeticii care urmează un tra­tament medicamentos sunt de asemenea sfătuiţi să evite alcoolul, pentru a nu risca să se confrunte cu scăderi bruşte şi necontrolate ale glicemiei.

Cafea şi medicamente - o idee deloc inspirată

O ceaşcă de cafea la micul dejun vă trezeşte şi vă dă imboldul necesar pentru a începe ziua cu mai mult elan. Dar nu este bine să înghiţiţi medi­ca­mentele de dimineaţă cu cafea. Atunci când vă luaţi pastilele dimineaţa, fiţi prudenţi nu numai cu cafeaua, ci şi cu celelalte băuturi care conţin cofei­nă: ceaiul negru şi verde, mate, licorile de tip Cola şi diversele energizante, fiindcă este posibil să aveţi surpriza unor urmări nedorite. Cafeaua face mai puternică acţiunea unor preparate destinate tiroidei (ex. tiroxina), ca şi pe cea a anumitor me­dicamente contra astmului, provocând nelinişte şi palpitaţii. De aceea, după administrarea lor ar tre­bui să aşteptaţi cam o jumătate de oră până la micul dejun şi mai ales până la momentul când vă beţi cafeaua, pentru a nu tulbura resorbţia substan­ţelor active în organism. Asocierea cu băuturile cu conţinut de cofeină diminuează efectul hipoten­soa­relor, al antidepresivelor şi antihistaminicelor (ex. Claritin, Fenistil sau Zyrtec). Pilula contra­ceptivă întârzie degradarea cofeinei în organism. Iar fierul din suplimente se asi­milează mai greu din cauza tananţilor prezenţi în cafea şi în ceaiul negru. Ştiind toate acestea, veţi înţelege că este mult mai sănătos să vă luaţi doza matinală de medicamente cu un pahar de apă şi nimic altceva.

Laptele blochează acţiunea anumitor medicamente

Unii sunt de părere că laptele ar fi sănătos, pe când alţii susţin contrariul. Pe această temă s-au purtat dezbateri nesfârşite şi încă nu s-a ajuns la o concluzie fermă. Sigur este, deocamdată, doar faptul că el conţine nutrienţi importanţi, cum sunt proteinele, grăsimile, zaharurile, vitaminele, mi­ne­ralele şi oligoelementele. Dar nu oricine ştie că anumite medicamente n-ar trebui luate cu lap­te, deoarece astfel, acţiunea lor ar fi considerabil di­minuată, dacă nu chiar blocată complet. De ase­menea, şi brânzeturile creează probleme, din cau­za conţinutului lor de calciu. O pru­denţă deosebi­tă se impune la com­binarea lap­telui cu an­ti­bio­ticele ce combat infec­ţiile căi­lor urinare. Substanţele lor active reacţionează cu calciul din produ­sele lactate, iar de aici rezultă for­marea unor clustere (aglomerări de molecule), care nu mai pot trece prin peretele intestinului pentru a pă­trunde în fluxul sangvin. Drept urmare, antibio­ticele rămân în intestin, sunt digerate şi apoi eli­minate odată cu materiile fecale. Aşadar, ele nu-şi îndeplinesc rolul de a distruge germenii patogeni. Totodată, există pericolul ca bacteriile să dezvolte în timp rezistenţă la acţiunea antibio­ticului, ceea ce ar fi extrem de periculos.
Se recomandă insistent evitarea laptelui şi la administrarea preparatelor cu fluoride, ce au drept scop întărirea oaselor. Deoarece, în combi­naţie cu laptele, acestea dau naştere unor săruri greu solubile, care fac ca asimilarea medicamen­telor să se producă mai lent. Fiţi atenţi şi atunci când luaţi tablete cu fluor pentru întărirea smal­ţului dentar. Nu le înghiţiţi cu lapte, fiindcă par­ticulele de calciu se plasează pe dinţi în aceleaşi locuri ca acelea de fluor, astfel încât organismul nu va beneficia decât parţial de pe urma aportului de fluoride. Tocmai de aceea, este contraindicat să beţi lap­te imediat după ce v-aţi spălat pe dinţi: pasta de dinţi întrebuinţată şi-ar pierde efectul de prevenire a cariilor.
La fel stau lucrurile şi în privinţa biofosfonaţilor, utili­zaţi în tratarea os­teo­porozei. Aso­cierea lor cu laptele deter­mi­nă o va­lorificare mai redusă a lor în or­ga­­nism. Nu renunţaţi la lapte şi pro­duse lactate, însă asiguraţi-vă că faceţi o pauză de două-trei ore de la ingerarea lor până la administrarea de prepa­rate far­maceutice.
Întrucât unele ape minerale au o încărcătură mare de calciu, potasiu şi magneziu, se pune în­tre­­barea dacă sunt sau nu adecvate pentru a fi bău­te împreună cu medicamentele. Din păcate, nu. Căci, din pricina ponderii ridicate deţinute de minera­le­le din structura lor chimică, ele produc exact ace­laşi efect ca laptele. În astfel de situaţii, opţiu­nea cea mai bună va fi întotdeauna apa de la robinet.


În concluzie: de dragul sănătăţii dvs., este mai bine să vă abţineţi de la consumul de alcool în perioadele când luaţi medicamente.