Un indicator al puterii creatoare. În plus, ambiţionează să se măsoare, prin ofertă şi organizare, cu cele mai mari manifestări de gen europene. Şi chiar dacă diferenţele încă se păstrează, evoluţia este continuă şi remarcabilă. Ne referim, desigur, la principala virtute a acestui târg de carte: de a pune la un loc cele mai multe edituri româneşti, cu cele mai bune produse ale lor, într-un mod cât mai atrăgător şi mai accesibil cititorilor.
Bookfest ne arată, cu fiecare ediţie a sa, o creştere, atât sub raport estetic, cât şi din punct de vedere al ofertei de carte. Din păcate, pe măsură ce avem mai multe cărţi şi mai valoroase, interesul publicului pare să intre tot mai tare în declin. La ediţia din 29 Mai - 2 Iunie a.c., vreme de câteva zile, culoarele dintre standuri au fost aproape pustii, doar sâmbătă şi duminică înregistrându-se vânzări mai mari. Ceea ce i-a făcut pe unii editori şi scriitori să spună că a fost cea mai slabă ediţie. Însă nici criticii, nici cei care au văzut şi partea plină a paharului nu au putut identifica motivele pentru care interesul publicului scade. Poate că aceste motive sunt conjuncturale: lumea s-a speriat de codul roşu de furtuni dat de meteorologi sau a fost mai interesată de vizita Papei Francisc. Dar dacă sunt de o natură mai profundă? Ziarele au pierdut de mult timp bătălia cu televiziunea şi internetul, să urmeze cartea?
Oricum ar fi, Bookfest ne-a încântat pe cei care i-am trecut pragul, ca în fiecare an, prin întâlnirile cu scriitori de toate calibrele şi pe toate gusturile. Întâlniri calde, emoţionante, serioase, glumeţe, academice, pentru un public divers, care la unele a fost mai numeros, la altele mai... prietenos. Toate în jurul unor cărţi care şi-au început aici destinul în lume. Aşa ceva nu e posibil să trăieşti prin intermediari sau în virtual.
Am participat şi noi la câteva astfel de întâlniri, cu bucuria de a-i vedea sau revedea pe câţiva autori consacraţi. Din raţiuni de spaţiu tipografic şi mai ales din cele care ţin de colegialitate, nu vom evoca aici, pe scurt, decât una. Cea prilejuită de lansarea volumului "Poetul la Stalingrad", scris de colegul nostru Valentin Iacob şi apărut la editura Neuma. În parte poezie, în stilul care îl distinge între confraţi, în parte proză şi puţin teatru - de fapt, tot poezie, dar deghizată. Pentru cei care nu l-aţi citit încă, sintetizăm ce au spus la Bookfest cei care i-au prezentat această a unsprezecea carte: Horia Gârbea, George Volceanov şi subsemnatul. Valentin Iacob este unul dintre cei mai surprinzători poeţi de după 1989. Un poet care îşi trăieşte poezia, nu o plăsmuieşte, şi-apoi o mărturiseşte. Cu idei adânci, camuflate sub metafore dulci-amare şi având curajul de a propune o perspectivă stranie şi uneori şocantă asupra lumii exterioare, el te obligă să te opreşti asupra versurilor sale şi să le laşi să-ţi intre sub piele. Şi-atunci, al lui eşti.
Topul vânzărilor
Cel mai bine vândute cărţi la Bookfest 2019 au fost: "Melancolia", de Mircea Cărtărescu (editura Humanitas), "În căutarea corpului regăsit. O ego-analiză a spitalului", de Vintilă Mihăilescu (Polirom), "Foc şi Sânge", de George R.R. Martin, pentru Nemira, "Casa bântuită", de Shirley Jackson, de la Litera, şi "EU.RO - un dialog deschis despre Europa", carte semnată de Klaus Iohannis, pentru editura Curtea Veche.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
