În luna Mai, pădurile de brad încep, şi ele, să înverzească, devenind rezervoare de remedii de-a dreptul miraculoase pentru suferinţele omeneşti. Cel mai mult sunt folosiţi mugurii de brad, care se formează primăvara, în vârful crenguţelor, având o culoare frumoasă, verde crud, spre bucuria iubitorilor de natură, care le apreciază atât gingăşia cât şi mireasma pe care o radiază în jur. Ciobanii culeg mugurii cu lungimea de două degete şi îi mestecă în timpul lungilor deplasări prin munţi, ca să le potolească setea şi să-i ferească de bolile pulmonare, ba chiar şi de spiritele rele. După ce mănâncă 5-6 muguri pe stomacul gol, cu 15-30 minute înainte de masă, ciobanul simte împrospătarea respiraţiei, dezinfectarea gurii şi reglarea poftei de mâncare. Ajunşi în stână, fac o fiertură din muguri pe care o dau, într-o cantitate limitată, la oile slăbite, pentru a le întrema şi pe ele.
Un leac minune pentru bolile de plămâni!
În bolile de plămâni este bine cunoscut efectul coniferelor, de vindecare a afecţiunilor laringelui, traheei şi bronhiilor, cu efect de calmare a tusei şi de tămăduire a pneumoniei, pleureziei, bronşitei cronice, astmului bronşic şi tuberculozei. Datorită acţiunii expectorante, bactericide, revulsive, antiinflamatoare şi fluidizante a secreţiilor bronşice, pădurile de brad constituie un mediu de vindecare excelent. Bolnavul aflat într-o pădure de brad beneficiază, în mod gratuit, de inhalaţii cu uleiuri volatile naturale, mai intense în timpul formării mugurilor, respectiv la sfârşitul lunii mai. În acest mediu curat şi bine încărcat cu oxigen, în care pădurea acţionează ca un filtru gigantic ce preia noxele poluante din atmosferă, se vor fortifica plămânii, căile respiratorii se vor elibera de spută, iar respiraţia va fi mai profundă şi mai uşoară. Iată pentru ce o staţiune de odihnă şi tratament plasată într-o pădure de brad este locul ideal pentru regenerarea capacităţii fizice, psihice şi mentale.
Întrucât bolnavii de plămâni prezintă adesea o debilitate şi anemie avansată, cu oboseală şi epuizare fizică şi intelectuală, după o cură într-o astfel de staţiune montană vor simţi o energizare a corpului, întărirea sistemului nervos, activarea circulaţiei sanguine şi o revigorare generală a organismului, mai ales la copiii şi bătrânii sensibili.
O plimbare într-o pădure cu brazi înalţi şi viguroşi induce o stare de cutezanţă şi încredere în forţele proprii, fiind indicată persoanelor sedentare, cu temperament domol, care au nevoie de o stimulare a sistemului nervos central.
În liniştea adâncă şi în tăcerea pădurii de brad se mai aude şi ciripitul păsărilor, clipocitul izvoarelor şi, eventual, vuietul torenţilor. În acest cadru sonor, persoanele surmenate şi stresate capătă o stare de linişte, de calm lăuntric, cu un tonus psihic ridicat, apt de noi forţe de muncă şi de creaţie.
În bolile digestive, preparatele din muguri şi cetină de brad au efecte benefice, intervenind în gastroenterite, litiază biliară, colici abdominali la frig, infecţii intestinale, colite de fermentaţie, vome, diaree, balonări, parazitoze şi lipsa poftei de mâncare.
Afecţiunile renale, localizate la rinichi sau la vezica urinară, îşi găsesc leacul cu ceaiuri sau siropuri de brad, mai ales cele manifestate prin infecţii şi inflamaţii renale, cistite, nefrite, pielite, metrite sau hemoragii uterine.
Preparate naturale din brad
Se vor consuma zilnic câte 2-3 linguri, înainte de mese, diluate în apă plată, minerală sau ceai fierbinte, având efecte în combaterea afecţiunilor respiratorii (tuse persistentă, bronşite cronice, astm bronşic, traheită, faringită, gripă, guturai, sinuzită, tuberculoză). În plus, are efecte în redresarea valorilor scăzute ale glicemiei, reglarea activităţii nervoase, oboseală intelectuală, migrene, debilitate şi migrene la copii, stimularea digestiei în lipsa poftei de mâncare, scăderea apetitului pentru dulciuri, sterilitate la femei şi ridicarea imunităţii generale la acţiunea agenţilor externi.
* Bune efecte au gargarismele zilnice, după diluare cu apă, precum şi masajele pe tâmple şi pe frunte în caz de migrene, ameţeli şi vertij.
Tinctura din cetină: 20 g ace proaspete de brad (cele de culoare verde deschis) tocate mărunt se pun în 200 ml alcool de 70° şi se ţin la macerat timp de 14 zile. Se strecoară prin presare în tifon şi se trece lichidul în sticle brune din care se consumă câte 5-10 picături pe zi, în puţină apă. Are efecte contra tusei, cistitei şi uretritei.
Tinctura din răşină: 3-4 linguri cu răşină de brad se macerează timp de 3-4 zile într-un borcan cu 200 ml alcool 80°. Modul de administrare e ca la tinctura de cetină.
Infuzie din muguri: 2 linguri cu muguri proaspeţi se opăresc cu 250 ml apă clocotită; se lasă la infuzat 10-15 minute, se strecoară, se îndulceşte cu miere de albine. Se consumă câte 2-3 ceaiuri pe zi, după mesele principale, într-o cură de 3-4 săptămâni. Are efecte în bolile pulmonare (gripă, răceală), boli nervoase, renale şi digestive.
Cu infuzie din muguri se fac şi inhalaţii, timp de 5-10 minute, pentru activarea circulaţiei sângelui spre cap şi pentru redarea tonusului la tenurile obosite. După inhalaţie se ţine capul acoperit încă 30 de minute şi se evită frigul sau curentul, timp de 3 ore.
Răşina: Se sug 20-30 g pe zi, pentru tratarea faringitei şi amigdalitei.
Decoct din seminţe de brad: o linguriţă cu seminţe se fierb 5 minute, apoi decoctul se strecoară. Se bea câte o cană, la intervale de 3-5 ore, pentru a combate septicemia. Se mai poate folosi sub formă de cataplasme, care se schimbă la intervale de 3 ore în cursul zilei şi se ţin toată noaptea. Au efect puternic în răceală şi gripă cu tuse.
Decoct din cetină: 1 kg ramuri tinere de brad se fierb timp de 10-15 minute în 3 litri apă; se toarnă în apa de baie, unde se stă 15-20 minute. Are efecte favorabile în boli reumatismale, dureri articulare, artrită reumatoidă, întărirea sistemului nervos, oboseală fizică şi psihică, gripe, răceli, evitarea îmbolnăvirilor uşoare şi tonifierea generală a organismului.
La femei cu scurgeri vaginale (leucoree) sunt indicate spălăturile cu decoct de cetină.
Unguentul de brad: se obţine din răşină, ceară de albine şi unt proaspăt; se încălzeşte pe baia de apă şi se amestecă până când se obţine o pastă omogenă. Se foloseşte în tratarea rănilor supurânde, negi, arsuri uşoare, eczeme infectate.
Fumigaţiile: se realizează prin arderea cetinei şi răşinii pe jar sau în sobă asigurând dezinfectarea şi purificarea aerului în locuinţe.
Umplerea pernelor: Cetina tânără de brad se pune în pernele de dormit, având rol calmant şi de întărire a sistemului nervos.
Bere antiscorbutică: în 2 litri de bere proaspătă se toarnă 30 g muguri de brad, 60 g rădăcini de hrean şi 30 g frunze de hrean; se macerează timp de 5-7 zile, agitând zilnic, apoi se strecoară. Se beau zilnic câte 50-70 g, pentru efecte antiscorbutice, aperitive şi diuretice.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
