Nevoia noastră de aer este permanentă şi, pentru satisfacerea ei, răspund organele respiratorii care funcţionează neobosite, cu un sistem tubular extrem de ramificat şi cu 400 de milioane de alveole. La nevoie, oamenii pot renunţa la apă vreme de câteva zile, iar la hrană, chiar câteva săptămâni. Dar dacă încetăm să respirăm, suntem lipsiţi de elixirul vieţii, fără de care nimeni nu poate rezista nevătămat mai mult de 5 minute: oxigenul! Acest gaz atât de preţios ne alimentează creierul, inima, întreg organismul, prin intermediul plămânilor şi al bronhiilor care "muncesc" neîntrerupt, dar de cele mai multe ori fără să se observe.
Câtă vreme sunt sănătoase, organele respiratorii încearcă să se apere singure de "agresori". Perişorii fini din nas opresc intruşii mai măricei, iar tusea reflex produsă de faringe îi elimină. Adeseori, autocurăţirea organelor respiratorii nu funcţionează însă aşa cum ar trebui, şi-atunci se instalează bolile. Cele mai inofensive sunt infecţiile, gripele şi răcelile, chiar dacă ele "seceră" la fiecare agresiune sute de alveole pulmonare. Dacă viruşii care le produc au reuşit să pătrundă din mucoasa nazală înspre căile respiratorii mai profunde, organismul încearcă să scape de ei printr-un excedent de flegmă şi prin tuse - ceea ce îi reuşeşte, de obicei, într-un interval de timp de 7 zile. Dacă însă tusea durează câteva săptămâni şi bolnavul expectorează o flegmă de culoare gălbuie, el trebuie să fie ascultat de un medic, care să stabilească dacă bronhiile sunt sau nu inflamate. În Europa, 10% din totalul numărului de decese este cauzat de unele boli ale organelor respiratorii. În ţările industrializate, pneumonia este considerată infecţia cu cea mai mare mortalitate. Şi mai răspândit este astmul. Un adult din 20 şi un copil din 10 suferă de această boală, care la vârsta copilăriei a devenit cea mai frecventă afecţiune cronică. Concluzia e una singură: decât să facem cunoştinţă cu boala, mai bine să ne abatem din drumul ei.
Îndrumări pentru îngrijirea plămânilor şi bronhiilor
Aşa, da
* Tusea poate fi semnalul unei afecţiuni bronşice grave. Dacă durează mai mult de 14 zile, consultaţi un medic.
* În cazul unor afecţiuni respiratorii grave, pieptul trebuie încălzit pe dinăuntru şi pe dinafară. Puloverele groase, fularele şi ceaiul fierbinte calmează simptomele iritaţiilor bronhiilor.
* Mişcarea regulată (de ex. plimbările, urcatul scărilor sau mersul pe bicicletă) este benefică pentru căile respiratorii. Dar şi mai bune sunt sporturile de rezistenţă, de ex. joggingul şi turismul montan, care stimulează irigarea sangvină, întăresc musculatura şi sporesc performanţele fizice.
Aşa, nu
* Nu fumaţi!
* Evitaţi încăperile cu pereţi umezi sau acoperiţi de mucegai: sporii lui provoacă inflamaţii.
* Evitaţi camerele supraîncălzite şi neaerisite. Dacă aerul inspirat este foarte uscat, apa din organele respiratorii se pierde treptat, iar ele se usucă, se irită uşor şi se inflamează. Contramăsură: deschideţi din când în când ferestrele şi aerisiţi brusc şi scurt încăperea.
* Aparatele pentru umidificarea aerului mai mult strică decât folosesc. Fără o întreţinere şi o dezinfecţie regulată, ele pot deveni lansatoare de bacterii.
* Copiii n-ar trebui să crească izolaţi şi feriţi de microbi. Joaca în aer liber şi chiar infecţiile uşoare le întăresc imunitatea.
3 afirmaţii greşite despre plămâni şi bronhii
1. "Cine suferă de astm sau de alte afecţiuni bronşice ar trebui să se cruţe şi să nu facă sport"
Dimpotrivă. Experţii le recomandă bolnavilor de bronşită cronică (şi de alte afecţiuni bronşice) să facă sport după un program bine întocmit, pentru că sportul sporeşte capacitatea de efort şi întăreşte musculatura respiratorie. Oricum, în prealabil trebuie cerută părerea unui medic.
2. "Cei care suferă de bronhii să stea în camere bine încălzite"
La toate afecţiunile respiratorii, aerul proaspăt este foarte important. Dacă nu e ger sau viscol, bolnavii se pot plimba liniştiţi pe-afară, dar îmbrăcaţi bine. Pentru a-şi menaja bronhiile, este bine ca aceştia să nu respire pe gură.
3. "După ce-am fumat 15 sau 20 de ani, plămânii sunt aşa de afectaţi, încât nu mai merită să mă las"
Merită oricând: după 5 ani fără tutun, riscul de îmbolnăvire pentru fostul fumător se reduce la jumătate, iar după 10 ani, el este egal cu cel pentru nefumători.
TEST: Căile dvs. respiratorii sunt sau nu sănătoase?
Recunoaşteţi simptomele unor afecţiuni: astm, bronşită şi emfizem pulmonar
1.Stabilirea şi evaluarea gradului de risc
Fumaţi?
Nu. (0)
Mai puţin de 10 ţigări pe zi. (1)
Peste 10 ţigări pe zi. (2)
Inhalaţi substanţe care irită căile respiratorii?
Nu, nu mai mult decât alţii. (0)
Inhalez destul de frecvent substanţe, precum: gaze de eşapament, spray-uri, cosmetice, lacuri etc. (1)
Frecvent: muncesc într-un aer plin de praf (de ex. în mină) sau sunt expus permanent unor substanţe iritante, ca de pildă, aburii concentraţi, gazele de eşapament. (2)
Evaluare:
0 puncte: Nu riscaţi să vă îmbolnăviţi de bronhii sau de plămâni.
Între 1-2 puncte: riscul de-a vă îmbolnăvi este ridicat şi ar trebui să staţi de vorbă cu medicul dvs.
Peste 3 puncte: Riscul de îmbolnăvire este foarte ridicat şi-ar trebui să fiţi sub control medical permanent.
2. Testul pentru astm
Simţiţi uneori că vi se strânge pieptul sau vi se pare că atunci când respiraţi auziţi un şuierat sau un horcăit?
Da. (3)
Nu. (2)
Vă treziţi din când în când noaptea şi vă vine să tuşiţi sau vă sufocaţi?
Da. (3)
Nu. (0)
Evitaţi în mod conştient fumul de ţigară, mirosul intens de mâncare, aerul rece sau mirosul de gaze de eşapament de pe stradă, pentru că altfel vă sufocaţi sau vă vine să tuşiţi?
Da. (3)
Vă vine să tuşiţi sau vă sufocaţi mai tare ca de obicei când:
a) Înfloresc, primăvara, tufele, copacii şi ierburile?
Da. (1)
Nu. (0)
b) Vă apropiaţi de animale sau le atingeţi?
Da. (1)
Nu. (0)
c) Aspiraţi covorul sau scuturaţi patul?
Da. (1)
Nu. (0)
Evaluare:
0 puncte: Nu există niciun indiciu că aveţi astm.
Între 1-3 puncte: Este posibil să suferiţi de astm. Staţi de vorbă cu medicul dvs.
Peste 3 puncte: Indiciile asupra bolii sunt destul de clare. Consultaţi imediat medicul.
3. Testul pentru bronşită şi emfizem pulmonar
Cât de des tuşiţi?
Doar în caz de infecţie şi nu mai mult de două săptămâni (încontinuu) (0)
De peste patru ori pe an şi uneori mai mult de două săptămâni (1)
Tuşesc aproape permanent (2)
Expectoraţi dimineaţa?
Nu. (0)
Puţin. (1)
Mult. (2)
Dacă da, cum arată flegma?
Deschisă (0)
Gălbuie (1)
Verzuie, maronie (2)
Observaţi-vă respiraţia: ce se-ntâmplă când expiraţi?
Nu se aud zgomote. (0)
Uneori şuieră sau horcăie ceva în piept. (1)
Şuieră şi vâjâie când expir şi când inspir. (2)
Vi se întâmplă să vă treziţi noaptea fiindcă nu mai aveţi aer?
Nu, niciodată. (0)
Rareori. (1)
Frecvent. (2)
Cât de des sunteţi răciţi sau faceţi bronşită?
Aproape niciodată. (0)
O dată sau de două ori pe an. În general tuşesc şi mă ţine mai mult de o săptămână. (1)
Mi se întâmplă frecvent - în ultimii doi ani am fost răcit(ă) mai mult de trei luni (pe an). (2)
Când faceţi sport cu persoane de aceeaşi vârstă, observaţi ceva deosebit?
N-am nicio reţinere şi/ sau sunt mai bine fizic decât ceilalţi. (0)
La efort mare, nu mai pot ţine pasul, pentru că respir greu. (1)
La efort mic, nu mai am aer suficient şi trebuie să încetinesc ritmul sau să mă opresc. (2)
Cum apreciaţi capacitatea dvs. fizică din ultimele luni?
Mă simt aproape la fel de tânăr şi de bine fizic ca acum şase luni. (0)
Am senzaţia că a început să scadă mai repede decât la cunoscuţii de aceeaşi vârstă cu mine. (1)
Am scăzut mult fizic în comparaţie cu cei de-o vârstă cu mine. Sunt mai mereu bolnav(ă) sau mă simt mai şubred(ă) ca sănătate. (2)
Evaluare:
0 puncte: La dvs. totul pare a fi în regulă. Căile respiratorii sunt sănătoase.
Între 1-3 puncte: Există indicii slabe asupra unei afecţiuni respiratorii. Staţi de vorbă cu medicul dvs.
Între 4-6 puncte: Există semne clare că plămânii sau bronhiile dvs. sunt afectate. Mergeţi cât mai curând la un medic specialist.
7 şi peste 7 puncte: Suferiţi, evident, de o afecţiune bronşică. Dacă n-aţi făcut-o încă, consultaţi cât mai repede un medic specialist.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
