Nevoia noastră de aer este permanentă și, pentru satisfacerea ei, răspund organele respiratorii care funcționează neobosite, cu un sistem tubular extrem de ramificat și cu 400 de milioane de alveole. La nevoie, oamenii pot renunța la apă vreme de câteva zile, iar la hrană, chiar câteva săptămâni. Dar dacă încetăm să respirăm, suntem lipsiți de elixirul vieții, fără de care nimeni nu poate rezista nevătămat mai mult de 5 minute: oxigenul! Acest gaz atât de prețios ne alimentează creierul, inima, întreg organismul, prin intermediul plămânilor și al bronhiilor care "muncesc" neîntrerupt, dar de cele mai multe ori fără să se observe.
Câtă vreme sunt sănătoase, organele respiratorii încearcă să se apere singure de "agresori". Perișorii fini din nas opresc intrușii mai măricei, iar tusea reflex produsă de faringe îi elimină. Adeseori, autocurățirea organelor respiratorii nu funcționează însă așa cum ar trebui, și-atunci se instalează bolile. Cele mai inofensive sunt infecțiile, gripele și răcelile, chiar dacă ele "seceră" la fiecare agresiune sute de alveole pulmonare. Dacă virușii care le produc au reușit să pătrundă din mucoasa nazală înspre căile respiratorii mai profunde, organismul încearcă să scape de ei printr-un excedent de flegmă și prin tuse - ceea ce îi reușește, de obicei, într-un interval de timp de 7 zile. Dacă însă tusea durează câteva săptămâni și bolnavul expectorează o flegmă de culoare gălbuie, el trebuie să fie ascultat de un medic, care să stabilească dacă bronhiile sunt sau nu inflamate. În Europa, 10% din totalul numărului de decese este cauzat de unele boli ale organelor respiratorii. În țările industrializate, pneumonia este considerată infecția cu cea mai mare mortalitate. Și mai răspândit este astmul. Un adult din 20 și un copil din 10 suferă de această boală, care la vârsta copilăriei a devenit cea mai frecventă afecțiune cronică. Concluzia e una singură: decât să facem cunoștință cu boala, mai bine să ne abatem din drumul ei.
Îndrumări pentru îngrijirea plămânilor și bronhiilor
Așa, da
* Tusea poate fi semnalul unei afecțiuni bronșice grave. Dacă durează mai mult de 14 zile, consultați un medic.
* În cazul unor afecțiuni respiratorii grave, pieptul trebuie încălzit pe dinăuntru și pe dinafară. Puloverele groase, fularele și ceaiul fierbinte calmează simptomele iritațiilor bronhiilor.
* Mișcarea regulată (de ex. plimbările, urcatul scărilor sau mersul pe bicicletă) este benefică pentru căile respiratorii. Dar și mai bune sunt sporturile de rezistență, de ex. joggingul și turismul montan, care stimulează irigarea sangvină, întăresc musculatura și sporesc performanțele fizice.
Așa, nu
* Nu fumați!
* Evitați încăperile cu pereți umezi sau acoperiți de mucegai: sporii lui provoacă inflamații.
* Evitați camerele supraîncălzite și neaerisite. Dacă aerul inspirat este foarte uscat, apa din organele respiratorii se pierde treptat, iar ele se usucă, se irită ușor și se inflamează. Contramăsură: deschideți din când în când ferestrele și aerisiți brusc și scurt încăperea.
* Aparatele pentru umidificarea aerului mai mult strică decât folosesc. Fără o întreținere și o dezinfecție regulată, ele pot deveni lansatoare de bacterii.
* Copiii n-ar trebui să crească izolați și feriți de microbi. Joaca în aer liber și chiar infecțiile ușoare le întăresc imunitatea.
3 afirmații greșite despre plămâni și bronhii
1. "Cine suferă de astm sau de alte afecțiuni bronșice ar trebui să se cruțe și să nu facă sport"
Dimpotrivă. Experții le recomandă bolnavilor de bronșită cronică (și de alte afecțiuni bronșice) să facă sport după un program bine întocmit, pentru că sportul sporește capacitatea de efort și întărește musculatura respiratorie. Oricum, în prealabil trebuie cerută părerea unui medic.
2. "Cei care suferă de bronhii să stea în camere bine încălzite"
La toate afecțiunile respiratorii, aerul proaspăt este foarte important. Dacă nu e ger sau viscol, bolnavii se pot plimba liniștiți pe-afară, dar îmbrăcați bine. Pentru a-și menaja bronhiile, este bine ca aceștia să nu respire pe gură.
3. "După ce-am fumat 15 sau 20 de ani, plămânii sunt așa de afectați, încât nu mai merită să mă las"
Merită oricând: după 5 ani fără tutun, riscul de îmbolnăvire pentru fostul fumător se reduce la jumătate, iar după 10 ani, el este egal cu cel pentru nefumători.
TEST: Căile dvs. respiratorii sunt sau nu sănătoase?
Recunoașteți simptomele unor afecțiuni: astm, bronșită și emfizem pulmonar
1.Stabilirea și evaluarea gradului de risc
Fumați?
Nu. (0)
Mai puțin de 10 țigări pe zi. (1)
Peste 10 țigări pe zi. (2)
Inhalați substanțe care irită căile respiratorii?
Nu, nu mai mult decât alții. (0)
Inhalez destul de frecvent substanțe, precum: gaze de eșapament, spray-uri, cosmetice, lacuri etc. (1)
Frecvent: muncesc într-un aer plin de praf (de ex. în mină) sau sunt expus permanent unor substanțe iritante, ca de pildă, aburii concentrați, gazele de eșapament. (2)
Evaluare:
0 puncte: Nu riscați să vă îmbolnăviți de bronhii sau de plămâni.
Între 1-2 puncte: riscul de-a vă îmbolnăvi este ridicat și ar trebui să stați de vorbă cu medicul dvs.
Peste 3 puncte: Riscul de îmbolnăvire este foarte ridicat și-ar trebui să fiți sub control medical permanent.
2. Testul pentru astm
Simțiți uneori că vi se strânge pieptul sau vi se pare că atunci când respirați auziți un șuierat sau un horcăit?
Da. (3)
Nu. (2)
Vă treziți din când în când noaptea și vă vine să tușiți sau vă sufocați?
Da. (3)
Nu. (0)
Evitați în mod conștient fumul de țigară, mirosul intens de mâncare, aerul rece sau mirosul de gaze de eșapament de pe stradă, pentru că altfel vă sufocați sau vă vine să tușiți?
Da. (3)
Nu. (0)
Vă vine să tușiți sau vă sufocați mai tare ca de obicei când:
a) Înfloresc, primăvara, tufele, copacii și ierburile?
Da. (1)
Nu. (0)
b) Vă apropiați de animale sau le atingeți?
Da. (1)
Nu. (0)
c) Aspirați covorul sau scuturați patul?
Da. (1)
Nu. (0)
Evaluare:
0 puncte: Nu există niciun indiciu că aveți astm.
Între 1-3 puncte: Este posibil să suferiți de astm. Stați de vorbă cu medicul dvs.
Peste 3 puncte: Indiciile asupra bolii sunt destul de clare. Consultați imediat medicul.
3. Testul pentru bronșită și emfizem pulmonar
Cât de des tușiți?
Doar în caz de infecție și nu mai mult de două săptămâni (încontinuu) (0)
De peste patru ori pe an și uneori mai mult de două săptămâni (1)
Tușesc aproape permanent (2)
Expectorați dimineața?
Nu. (0)
Puțin. (1)
Mult. (2)
Dacă da, cum arată flegma?
Deschisă (0)
Gălbuie (1)
Verzuie, maronie (2)
Observați-vă respirația: ce se-ntâmplă când expirați?
Nu se aud zgomote. (0)
Uneori șuieră sau horcăie ceva în piept. (1)
Șuieră și vâjâie când expir și când inspir. (2)
Vi se întâmplă să vă treziți noaptea fiindcă nu mai aveți aer?
Nu, niciodată. (0)
Rareori. (1)
Frecvent. (2)
Cât de des sunteți răciți sau faceți bronșită?
Aproape niciodată. (0)
O dată sau de două ori pe an. În general tușesc și mă ține mai mult de o săptămână. (1)
Mi se întâmplă frecvent - în ultimii doi ani am fost răcit(ă) mai mult de trei luni (pe an). (2)
Când faceți sport cu persoane de aceeași vârstă, observați ceva deosebit?
N-am nicio reținere și/ sau sunt mai bine fizic decât ceilalți. (0)
La efort mare, nu mai pot ține pasul, pentru că respir greu. (1)
La efort mic, nu mai am aer suficient și trebuie să încetinesc ritmul sau să mă opresc. (2)
Cum apreciați capacitatea dvs. fizică din ultimele luni?
Mă simt aproape la fel de tânăr și de bine fizic ca acum șase luni. (0)
Am senzația că a început să scadă mai repede decât la cunoscuții de aceeași vârstă cu mine. (1)
Am scăzut mult fizic în comparație cu cei de-o vârstă cu mine. Sunt mai mereu bolnav(ă) sau mă simt mai șubred(ă) ca sănătate. (2)
Evaluare:
0 puncte: La dvs. totul pare a fi în regulă. Căile respiratorii sunt sănătoase.
Între 1-3 puncte: Există indicii slabe asupra unei afecțiuni respiratorii. Stați de vorbă cu medicul dvs.
Între 4-6 puncte: Există semne clare că plămânii sau bronhiile dvs. sunt afectate. Mergeți cât mai curând la un medic specialist.
7 și peste 7 puncte: Suferiți, evident, de o afecțiune bronșică. Dacă n-ați făcut-o încă, consultați cât mai repede un medic specialist.