TIA ŞERBĂNESCU - "PSD şi ALDE au mai obţinut o victorie împotriva Justiţiei şi a oamenilor cinstiţi"

Analiza politică a lunii APRILIE

- În luna abia încheiată, PSD a renunţat la ideea Ordonanţelor de Urgenţă pentru amen­da­rea Codului Penal şi a Codului de Procedură Pe­nală şi a trecut modificările dorite prin Parla­ment. Dacă acestea vor fi promulgate de Klaus Iohannis, preşedintele statului, Liviu Dragnea, liderul PSD, va scăpa de pedeapsa cu închisoarea, în ultimul său dosar penal?

- Intenţia de a adopta modificări la legile Jus­tiţiei prin Ordonanţe de urgenţă a fost abandonată numai după ce a iscat proteste interne şi inter­na­ţionale şi după ce au venit pe adresa onor guvernan­ţilor noştri avertismente de la Comisia Europeană şi dinspre Comisia de la Veneţia. Trecerea acestor mo­dificări de lege prin Parlament marchează o schim­bare de strategie a PSD, care va utiliza de acum înainte alte două instrumente, în afara gu­vernului, respectiv Parlamentul, unde încă deţine majoritatea, alături de ALDE, UDMR şi grupul minorităţilor, şi Curtea Constituţională, în care, de asemenea, sunt majoritari oamenii Puterii. Inter­ven­ţia în legislaţia penală se poate traduce şi ca o amnistie în trepte, căci printre cele mai importante modificări sunt diminuarea termenului de pre­scrip­ţie şi dezincriminarea neglijenţei în serviciu... Ur­mează şi alte bătălii de dus, cu ajutorul Curţii Cons­tituţionale, cum ar fi contestarea completelor de trei judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, căci problema alcătuirii celor de cinci a fost deja tranşată. Astfel, în alte multe dosare, se va relua judecata de la zero. Una peste alta, nu doar Liviu Drag­nea va fi făcut scăpat, ci o întreagă suită de in­fractori mai mari sau mai mici. Preşedintele Klaus Iohannis nu poate decât să sesizeze Curtea Cons­tituţională sau să retrimită legea în Parlament, dar rezultatul unor astfel de demersuri este previzibil. Putem spune, deci, că PSD şi ALDE au mai obţinut o victorie împotriva Justiţiei şi a oamenilor cinstiţi şi de bun simţ.

"Am asistat la un scandal extrem de urât, pe care, din păcate, n-a ştiut să-l gestioneze nici Lazăr"

- O victorie care urmează pensionării forţate a procurorului general Augustin Lazăr, asupra căreia ar trebui să ne oprim niţel.

- Da, plecarea procurorului general Augustin Lazăr este o altă izbândă a coaliţiei de guvernare în războiul ei contra Justiţiei, dar una inevitabilă, aş spune. Lazăr îşi încheia oricum mandatul la finele lunii Aprilie şi era de aşteptat să nu-i mai fie înnoit. De altfel, el a candidat pentru un nou mandat, într-o primă selecţie organizată de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, dar a fost respins. Nu înţeleg ce şi-a închipuit Augustin Lazăr când şi-a depus dosarul. Era clar că PSD nu-l va pune mai departe în funcţie şi, mai mult, că nici nu va desemna pentru condu­ce­rea Parchetului General un om care să-i semene cât de cât în hotărârea de a lupta contra corupţiei. Can­didatura sa a stârnit reacţia virulentă a PSD şi a acoliţilor săi, care au declanşat o campanie de dis­creditare a lui Lazăr, acuzându-l, printre altele, că a fost instrumentul poliţiei politice sub comunism, pentru că a refuzat eliberarea condiţionată a unor deţinuţi politici înainte de termen. Am asistat la un scandal extrem de urât, pe care, din păcate, n-a ştiut să-l gestioneze nici Lazăr. Mai bine pentru el ar fi fost dacă explica de la început în ce condiţii se pu­teau face acele eliberări, că nu era cel care avea drept de decizie finală, apoi să-şi ceară scuze şi să iasă la pensie. Însă Lazăr a spus mai întâi că nu-şi aminteşte episodul, apoi că toate acuzaţiile sunt nefondate şi, în cele din urmă, a permis PSD să fure discursul anticomunist al Opoziţiei şi să defileze la Cotroceni cu doi foşti deţinuţi politic (altfel con­testaţi de CNSAS şi de AFDPR), pe post de acu­za­tori publici ai procurorului general şi de contestatari ai referendumului pe Justiţie convocat de preşe­dintele Iohannis. În orice caz, după demiterea Co­druţei Kovesi de la DNA şi pensionarea lui Au­gustin Lazăr, a mai rămas în bătaia puştii PSD nu­mai Cristina Tarcea, şefa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Dar nici ea nu va mai rezista mult, căci ur­mează să-şi încheie mandatul tot în acest an.

"PSD a ajuns în faza în care apelează la talibani"

- În pofida tuturor acestor biruinţe fără glorie ale PSD pe tărâmul Justiţiei, ministrul de resort, Tudorel Toader, a fost obligat să plece şi el din funcţie. De ce?

- Se pare că, în ciuda multor servicii făcute PSD şi lui Dragnea personal, nu a fost suficient de obe­dient şi nici un executant atât de rapid şi de eficient pe cât şi-ar fi dorit stăpânii săi. Adevărul este că numărul şi amplitudinea schimbărilor în legislaţie şi la nivelul conducerii magistraţilor cerute de PSD-ALDE l-a depăşit până şi pe Toader, altmin­teri foarte dispus la compromisuri. Drept pentru care a fost evacuat scurt.

- Şi dacă tot l-a schimbat pe Toader, PSD a cerut înlocuirea a încă doi miniştri: Rovana Plumb, de la Fonduri Europene, şi Natalia In­to­tero, de la Românii de Pretutindeni, ambele aflate pe locuri eligibile în cursa pentru Parlamentul European. Deja trecuseră câteva luni de când gu­vernul nu fusese cârpit... Deocamdată, preşedin­tele Iohannis a refuzat numirea noilor miniştri, Eugen Nicolicea la Justiţie, Oana Florea la Fon­durile Europene şi Tit-Liviu Brăiloiu la Românii de Pretutindeni. PSD poate reveni la preşedinte cu alte propuneri sau să restructureze guvernul, prin votul Parlamentului. Ce va alege?

- În PSD părerile sunt împărţite: unii vor să-şi asume un vot în Legislativ, alţii nu, de teamă că PSD şi ALDE nu mai deţin majoritatea. Pe tema asta cică ar exista o dispută între Liviu Dragnea, care se încrede în forţa parlamentară a coaliţiei de gu­vernare, şi premierul Viorica Dăncilă, care n-ar vrea să rişte. Cert este că, şi cu o majoritate tot mai subţiată, prin manevrele lui Victor Ponta, care-i fu­ră oamenii, PSD a adoptat modificările la Codu­rile penale şi repatrierea rezervei de aur a ţării. Nu e de aşteptat ca raportul de forţe din Parlament să se schimbe dramatic în defavorarea PSD-ALDE, în perioada imediat următoare. Însă, indiferent de me­toda aleasă, numele propuse arată o continuă scă­dere a "standardelor" PSD. Totuşi, Tudorel Toader, mefistofelic de felul lui, avea o competenţă reală în domeniul Justiţiei, chiar dacă o folosea ca pe o mă­ciucă în apărarea celor care l-au numit în funcţie. Dar Eugen Nicolicea este un amator în materie de Drept, cu studii făcute mai la bătrâneţe şi prin cursuri la distanţă, la o facultate privată, dintr-un oră­şel fără nici un fel de tradiţie universitară - fa­cultate care i-a adus, probabil, diploma acasă, ca şi lui Orlando Teodorovici, ministrul Finanţelor. Ni­colicea, cu trei decenii de prezenţă în Parlament, a rămas în concordanţă cu educaţia lui, la distanţă de orice performanţă intelectuală şi de competenţă pro­fesională. Această înlocuire spune despre PSD că a ajuns în faza în care nu-i mai pasă să păstreze aparenţele şi apelează la "talibani", care execută orice ordin fără murmur. Fapt întărit şi de celelalte propuneri: Oana Florea şi Tit-Liviu Brăiloiu, amân­doi foarte agresivi, iar al doilea şi vulgar. Toate astea, în vreme ce România deţine preşedinţia rota­tivă a Consiliului Uniunii Europene.
Preşedintele Klaus Iohannis nu avea cum să accepte aceste numiri. E nevoie să se vadă că mai există o fărâmă de demnitate în România. Aşa încât guvernul funcţionează cu trei interimari, pe trei domenii foarte importante.

"Sondajele de opinie şi reacţiile de la mitingurile PSD arată o schimbare de atitudine a electoratului"

- Luptele politice, cu rezultatele pe care le constatăm, lasă vreo urmă în electorat? Am văzut că la mitingurile PSD din Moldova, principalul partid de guvernare a fost contestat vehement. In­dică această reacţie o schimbare mai profundă în societate, sau e doar semnul unei minime re­zis­tenţe?

- Dacă putem avea încredere în sondajele de opi­nie, acestea surprind o oarecare schimbare de ati­tu­dine în sensul celor spuse de dvs. PNL este cotat cu câteva procente peste PSD, în toate son­dajele, ambele fiind în jurul a 20 şi ceva la sută. În­să sondajele trebuie confirmate la vot, ceea ce nu se întâmplă întotdeauna. Vom vedea cum se vor solda alegerile europarlamentare, care pot fi un indi­cator ceva mai precis al tendinţelor de vot şi pen­tru alegerile de anul viitor, care ne vor da sau nu o altă guvernare. Vor conta în aceste rezultate şi po­sibi­lităţile de fraudă, dar şi permisivitatea elec­toratului la un anumit tip de mesaje. Este interesant de văzut dacă românii vor susţine prin vot, de exemplu, mesajul antieuropean al candidaţilor PSD şi ALDE. Din acest punct de vedere, e culmea con­tradicţiei că reprezentanţii celor două formaţiuni candidează la Parlamentul European cu un discurs contra Uniunii Europene.
Pe de altă parte, Opoziţiei i-au rămas două teme la care Puterea n-are acces şi care ar putea mobiliza electoratul într-o mai mare măsură: anticorupţia şi pro-occidentalismul. PSD îi apără pe corupţi, iar pe plan internaţional este izolat, inclusiv de familia europeană din care face parte. ALDE face front comun cu PSD în lupta anti-Justiţie şi e ameninţată cu excluderea din partidul european în care este membră.

- Chiar credeţi că anticorupţia şi pro-occi­den­talismul mai sunt teme câştigătoare în România?

- Păi, fiecare cu electoratul lui. Sunt destui ro­mâni care mai cred într-o Justiţie independentă şi care aspiră către valorile UE şi ale SUA. Chiar la un miting din Moldova, Liviu Dragnea a fost lăsat cu mâna întinsă de către un participant, care a spus că nu dă mâna cu hoţii. Iar cei care s-au dus să protesteze faţă de mitin­gu­rile electorale ale PSD au avut ca prin­cipale scandări unele contra co­rupţiei şi altele pentru independenţa Jus­tiţiei.