TIA ȘERBĂNESCU - "PSD și ALDE au mai obținut o victorie împotriva Justiției și a oamenilor cinstiți"

Analiza politică a lunii APRILIE

- În luna abia încheiată, PSD a renunțat la ideea Ordonanțelor de Urgență pentru amen­da­rea Codului Penal și a Codului de Procedură Pe­nală și a trecut modificările dorite prin Parla­ment. Dacă acestea vor fi promulgate de Klaus Iohannis, președintele statului, Liviu Dragnea, liderul PSD, va scăpa de pedeapsa cu închisoarea, în ultimul său dosar penal?

- Intenția de a adopta modificări la legile Jus­tiției prin Ordonanțe de urgență a fost abandonată numai după ce a iscat proteste interne și inter­na­ționale și după ce au venit pe adresa onor guvernan­ților noștri avertismente de la Comisia Europeană și dinspre Comisia de la Veneția. Trecerea acestor mo­dificări de lege prin Parlament marchează o schim­bare de strategie a PSD, care va utiliza de acum înainte alte două instrumente, în afara gu­vernului, respectiv Parlamentul, unde încă deține majoritatea, alături de ALDE, UDMR și grupul minorităților, și Curtea Constituțională, în care, de asemenea, sunt majoritari oamenii Puterii. Inter­ven­ția în legislația penală se poate traduce și ca o amnistie în trepte, căci printre cele mai importante modificări sunt diminuarea termenului de pre­scrip­ție și dezincriminarea neglijenței în serviciu... Ur­mează și alte bătălii de dus, cu ajutorul Curții Cons­tituționale, cum ar fi contestarea completelor de trei judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, căci problema alcătuirii celor de cinci a fost deja tranșată. Astfel, în alte multe dosare, se va relua judecata de la zero. Una peste alta, nu doar Liviu Drag­nea va fi făcut scăpat, ci o întreagă suită de in­fractori mai mari sau mai mici. Președintele Klaus Iohannis nu poate decât să sesizeze Curtea Cons­tituțională sau să retrimită legea în Parlament, dar rezultatul unor astfel de demersuri este previzibil. Putem spune, deci, că PSD și ALDE au mai obținut o victorie împotriva Justiției și a oamenilor cinstiți și de bun simț.

"Am asistat la un scandal extrem de urât, pe care, din păcate, n-a știut să-l gestioneze nici Lazăr"

- O victorie care urmează pensionării forțate a procurorului general Augustin Lazăr, asupra căreia ar trebui să ne oprim nițel.

- Da, plecarea procurorului general Augustin Lazăr este o altă izbândă a coaliției de guvernare în războiul ei contra Justiției, dar una inevitabilă, aș spune. Lazăr își încheia oricum mandatul la finele lunii Aprilie și era de așteptat să nu-i mai fie înnoit. De altfel, el a candidat pentru un nou mandat, într-o primă selecție organizată de ministrul Justiției, Tudorel Toader, dar a fost respins. Nu înțeleg ce și-a închipuit Augustin Lazăr când și-a depus dosarul. Era clar că PSD nu-l va pune mai departe în funcție și, mai mult, că nici nu va desemna pentru condu­ce­rea Parchetului General un om care să-i semene cât de cât în hotărârea de a lupta contra corupției. Can­didatura sa a stârnit reacția virulentă a PSD și a acoliților săi, care au declanșat o campanie de dis­creditare a lui Lazăr, acuzându-l, printre altele, că a fost instrumentul poliției politice sub comunism, pentru că a refuzat eliberarea condiționată a unor deținuți politici înainte de termen. Am asistat la un scandal extrem de urât, pe care, din păcate, n-a știut să-l gestioneze nici Lazăr. Mai bine pentru el ar fi fost dacă explica de la început în ce condiții se pu­teau face acele eliberări, că nu era cel care avea drept de decizie finală, apoi să-și ceară scuze și să iasă la pensie. Însă Lazăr a spus mai întâi că nu-și amintește episodul, apoi că toate acuzațiile sunt nefondate și, în cele din urmă, a permis PSD să fure discursul anticomunist al Opoziției și să defileze la Cotroceni cu doi foști deținuți politic (altfel con­testați de CNSAS și de AFDPR), pe post de acu­za­tori publici ai procurorului general și de contestatari ai referendumului pe Justiție convocat de preșe­dintele Iohannis. În orice caz, după demiterea Co­druței Kovesi de la DNA și pensionarea lui Au­gustin Lazăr, a mai rămas în bătaia puștii PSD nu­mai Cristina Tarcea, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție. Dar nici ea nu va mai rezista mult, căci ur­mează să-și încheie mandatul tot în acest an.

"PSD a ajuns în faza în care apelează la talibani"

- În pofida tuturor acestor biruințe fără glorie ale PSD pe tărâmul Justiției, ministrul de resort, Tudorel Toader, a fost obligat să plece și el din funcție. De ce?

- Se pare că, în ciuda multor servicii făcute PSD și lui Dragnea personal, nu a fost suficient de obe­dient și nici un executant atât de rapid și de eficient pe cât și-ar fi dorit stăpânii săi. Adevărul este că numărul și amplitudinea schimbărilor în legislație și la nivelul conducerii magistraților cerute de PSD-ALDE l-a depășit până și pe Toader, altmin­teri foarte dispus la compromisuri. Drept pentru care a fost evacuat scurt.

- Și dacă tot l-a schimbat pe Toader, PSD a cerut înlocuirea a încă doi miniștri: Rovana Plumb, de la Fonduri Europene, și Natalia In­to­tero, de la Românii de Pretutindeni, ambele aflate pe locuri eligibile în cursa pentru Parlamentul European. Deja trecuseră câteva luni de când gu­vernul nu fusese cârpit... Deocamdată, președin­tele Iohannis a refuzat numirea noilor miniștri, Eugen Nicolicea la Justiție, Oana Florea la Fon­durile Europene și Tit-Liviu Brăiloiu la Românii de Pretutindeni. PSD poate reveni la președinte cu alte propuneri sau să restructureze guvernul, prin votul Parlamentului. Ce va alege?

- În PSD părerile sunt împărțite: unii vor să-și asume un vot în Legislativ, alții nu, de teamă că PSD și ALDE nu mai dețin majoritatea. Pe tema asta cică ar exista o dispută între Liviu Dragnea, care se încrede în forța parlamentară a coaliției de gu­vernare, și premierul Viorica Dăncilă, care n-ar vrea să riște. Cert este că, și cu o majoritate tot mai subțiată, prin manevrele lui Victor Ponta, care-i fu­ră oamenii, PSD a adoptat modificările la Codu­rile penale și repatrierea rezervei de aur a țării. Nu e de așteptat ca raportul de forțe din Parlament să se schimbe dramatic în defavorarea PSD-ALDE, în perioada imediat următoare. Însă, indiferent de me­toda aleasă, numele propuse arată o continuă scă­dere a "standardelor" PSD. Totuși, Tudorel Toader, mefistofelic de felul lui, avea o competență reală în domeniul Justiției, chiar dacă o folosea ca pe o mă­ciucă în apărarea celor care l-au numit în funcție. Dar Eugen Nicolicea este un amator în materie de Drept, cu studii făcute mai la bătrânețe și prin cursuri la distanță, la o facultate privată, dintr-un oră­șel fără nici un fel de tradiție universitară - fa­cultate care i-a adus, probabil, diploma acasă, ca și lui Orlando Teodorovici, ministrul Finanțelor. Ni­colicea, cu trei decenii de prezență în Parlament, a rămas în concordanță cu educația lui, la distanță de orice performanță intelectuală și de competență pro­fesională. Această înlocuire spune despre PSD că a ajuns în faza în care nu-i mai pasă să păstreze aparențele și apelează la "talibani", care execută orice ordin fără murmur. Fapt întărit și de celelalte propuneri: Oana Florea și Tit-Liviu Brăiloiu, amân­doi foarte agresivi, iar al doilea și vulgar. Toate astea, în vreme ce România deține președinția rota­tivă a Consiliului Uniunii Europene.
Președintele Klaus Iohannis nu avea cum să accepte aceste numiri. E nevoie să se vadă că mai există o fărâmă de demnitate în România. Așa încât guvernul funcționează cu trei interimari, pe trei domenii foarte importante.

"Sondajele de opinie și reacțiile de la mitingurile PSD arată o schimbare de atitudine a electoratului"

- Luptele politice, cu rezultatele pe care le constatăm, lasă vreo urmă în electorat? Am văzut că la mitingurile PSD din Moldova, principalul partid de guvernare a fost contestat vehement. In­dică această reacție o schimbare mai profundă în societate, sau e doar semnul unei minime re­zis­tențe?

- Dacă putem avea încredere în sondajele de opi­nie, acestea surprind o oarecare schimbare de ati­tu­dine în sensul celor spuse de dvs. PNL este cotat cu câteva procente peste PSD, în toate son­dajele, ambele fiind în jurul a 20 și ceva la sută. În­să sondajele trebuie confirmate la vot, ceea ce nu se întâmplă întotdeauna. Vom vedea cum se vor solda alegerile europarlamentare, care pot fi un indi­cator ceva mai precis al tendințelor de vot și pen­tru alegerile de anul viitor, care ne vor da sau nu o altă guvernare. Vor conta în aceste rezultate și po­sibi­litățile de fraudă, dar și permisivitatea elec­toratului la un anumit tip de mesaje. Este interesant de văzut dacă românii vor susține prin vot, de exemplu, mesajul antieuropean al candidaților PSD și ALDE. Din acest punct de vedere, e culmea con­tradicției că reprezentanții celor două formațiuni candidează la Parlamentul European cu un discurs contra Uniunii Europene.
Pe de altă parte, Opoziției i-au rămas două teme la care Puterea n-are acces și care ar putea mobiliza electoratul într-o mai mare măsură: anticorupția și pro-occidentalismul. PSD îi apără pe corupți, iar pe plan internațional este izolat, inclusiv de familia europeană din care face parte. ALDE face front comun cu PSD în lupta anti-Justiție și e amenințată cu excluderea din partidul european în care este membră.

- Chiar credeți că anticorupția și pro-occi­den­talismul mai sunt teme câștigătoare în România?

- Păi, fiecare cu electoratul lui. Sunt destui ro­mâni care mai cred într-o Justiție independentă și care aspiră către valorile UE și ale SUA. Chiar la un miting din Moldova, Liviu Dragnea a fost lăsat cu mâna întinsă de către un participant, care a spus că nu dă mâna cu hoții. Iar cei care s-au dus să protesteze față de mitin­gu­rile electorale ale PSD au avut ca prin­cipale scandări unele contra co­rupției și altele pentru independența Jus­tiției.