TIA ȘERBĂNESCU - "Alegerile europarlamentare sunt importante, pentru că ne vor spune dacă România mai vrea să fie în UE"

Analiza politică a lunii MARTIE

"Euro-optimismul românilor, deși e mare în sondaje, nu mai pare la fel de mare în realitate"

- Campania de strângere de semnături s-a în­cheiat și odată cu ea avem listele clare de can­di­dați la alegerile pentru Parlamentul European (PE). Știm că miza acestor alegeri este direcția pe care o va lua Uniunea Europeană. Ce miză locală avem și ce promit numele de pe liste?

- Așa cum spuneați, alegerile europarlamentare sunt acum mai importante decât de obicei. UE se află într-o situație delicată: în primul rând, din pri­cina Brexitului, care nu se mai termină, dar și a altor dosare grele rămase nerezolvate. În urma ale­gerilor din luna Mai pentru PE s-ar putea produce multe schimbări în UE și în relația acesteia cu alții. Așa că nu e indiferent care tabără (socialistă, creș­tin democrată, naționalistă) va obține majoritatea în PE. Pe de altă parte, și în plan național, alegerile sunt importante, pentru că rezultatul lor ne va da un indiciu despre ce vrea România. Mai vrea Ro­mâ­nia să fie în UE? Cât își mai dorește să fie parte a hotărârilor UE? Poate contribui România la sta­bilizarea UE, eventual la reformarea ei? Cât euro­scep­ticism s-a instalat la noi? Aceste întrebări sunt le­gitime, pentru că euro-optimismul nostru, al ro­mâ­nilor, deși e mare în sondaje, nu mai pare la fel de mare în realitate. Altfel cum să explici cau­țio­narea de către electorat a PSD, care are o atitudine cel mai adesea ostilă UE? PSD consideră că ești bun român dacă înjuri UE. Dacă oamenii lui vor fi aleși într-o măsură mai mare să ne reprezinte în Parlamentul European, înseamnă că permanența critică a PSD față de politicile UE, împotrivirea la toate cerințele UE, nerespectarea regulilor la care singuri am consimțit când am intrat în UE, primesc aprobarea electoratului. Să vedem dacă și elec­toratul va fi ajutat să înțeleagă asta. În precedentele legislaturi, electoratul a fost dezinteresat și a venit în număr mic la vot.

"Listele de candidați la europarlamentare nu stârnesc entuziasm"

- PSD este partidul cel mai mare și, pe cale de consecință, ar putea să obțină cele mai multe locuri în PE. În aceste condiții, numele de pe locurile eligibile sunt, în opinia dvs, mai degrabă anti-europene sau mai curând pro-europene?

- Surpriza este că un astfel de partid mare, cel mai mare din România, a apelat la candidați dintre cei mai ciudați și de import. Pe primul loc e Rovana Plumb, soldățelul de plumb al partidului, deci nici o problemă, dar pe locul doi vine realizatoarea de televiziune Carmen Avram, de la Antena 3, care alt­minteri era o profesionistă decentă - nu puteai spune că e o propagandistă, ci că e cel mult recom­pensată pentru prestația propagandistică a soțului ei, Adrian Ursu. Ei bine, după ce s-a văzut pe listă, declarațiile ei au fost halucinante. A vorbit despre cum luptă de doi ani PSD, prin foc, prin vânt, prin mii de baionete, ca Ana lui Manole... Pentru ce lup­tă, din punctul lor de vedere, nu e prea clar, dar noi știm: contra justiției și a intereselor naționale. Pe de altă parte, Avram s-a declarat sedusă de discur­sul Vioricăi Dăncilă. Cred că e singura persoană de pe lumea asta care poate să mărturisească, fără să ro­șească, o asemenea fascinație față de discursul doam­nei prim-ministru, cel mai adesea agramat. Pe lista de candidați urmează antieuropeana con­sa­crată Maria Grapini, traseistul Tudor Ciuhodaru - trecut prin PSD, PPDD, UNPR și întors la PSD -, plus un preot greco-catolic, afirmat ca luptător anticorupție și eșuat în PSD, cu un discurs schimbat la 180 de grade, Chris Terheș... Această listă re­prezintă o radiografie a gândirii PSD: împotriva UE, împotriva luptei anticorupție...
Trecând la ALDE, pe listă avem numai acrituri pe linie: Norica Nicolai, Renate Weber, Daniel Bar­bu, Varujan Vosganian... N-ai ce vota.
PNL a început cu Rareș Bogdan, luat de pe piața media, fapt prin care liberalii i-au făcut un bine lui Liviu Dragnea, care nu știa cum să mai scape de criticile realizatorului tv, pe care îl numește "Ba­tistuță". Rareș Bogdan se pare că a făcut pasul în politică la timp, pentru că, în urma lui, Realitatea TV a intrat în faliment. La capitolul noutăți, pe lista PNL mai sunt doi primari de orașe măricele, Mir­cea Hava de la Alba Iulia și Gheorghe Falcă de la Arad... S-ar putea ca PNL să piardă primăriile acestor orașe în alegerile locale de anul viitor.
USR are pe primele locuri pe Dacian Cioloș, Clotilde Armand și Cristian Ghinea... Să zicem că e bine.
PMP l-a pus pe locul întâi pe Traian Băsescu, care a spus că e păcat ca marea lui experiență na­țională și universală să se piardă pe-aici, prin Senat, unde n-are cu cine vorbi. Băsescu a adăugat că par­tidul lui se bate pentru vreo patru locuri. Drept care l-a pus pe Robert Turcescu pe locul 6.
Pro România mizează pe Victor Ponta și Corina Cre­țu, dar cu șanse mici de a depăși pragul elec­toral.
Restul partidelor chiar nu contează, că nici nu apar în sondaje. UNPR a revenit, de pildă, cu Ga­briel Oprea în frunte, de unde se vede că nu mai există nici o reținere pentru tovarășii de drum ai PSD în a-și relua locurile în formație. Corupția se întoarce, deci, dar de data asta pe tancuri. De altfel, Viorica Dăncilă i-a lăsat cu gura căscată pe parla­mentarii europeni, spunând că în România nu există corupție, ci doar o manieră diferită din punct de vedere cultural de a mulțumi cuiva. Prin ur­ma­re, dai și tu acolo o insulă, un combinat, 20 de mi­lioane de euro, 20-30% dintr-un contract bănos și i-ai mulțumit omului, c-așa se face-n viață, te porți civilizat.
Lista UNPR e plină de generali, începând cu generalul Ilie Năstase, care are mai multe grade decât clase, și cu generalul Anghel Iordănescu, aflat în aceeași situație intelectuală. N-aș zice că putem privi cu prea mare entuziasm oferta.

"Un referendum pe tema Justiției este cu două tăișuri"

- Președintele Klaus Iohannis a decis să or­ganizeze un referendum pe tema Justiției, în aceeași zi cu alegerile europarlamentare. Ce rost are referendumul acesta, de vreme ce este unul con­sultativ, și ca să treacă prin Parlament, ar fi, oricum, nevoie de votul majorității PSD-ALDE?

- Întâi că ar putea aduce mai multă lume la vot decât vine de obicei pentru europarlamentare. Deo­cam­dată însă nu a fost stabilită întrebarea pentru referendum, iar de aceasta depinde mult și numărul de votanți, și sensul votului. În al doilea rând, ar pu­­tea fi o victorie morală a lui Iohannis asupra PSD. Pe de altă parte, referendumul acesta e ris­cant: fie nu va fi validat, din pricina boicotului la care îl vor supune PSD și ALDE, fie ar putea avea un rezultat pe dos față de cel așteptat. Cam toți cei care au organizat referendumuri în ultima vreme au avut surprize neplăcute. Referendumul nu contea­ză decât ca indicator al voinței populare și, even­tual, ca ascendent politic pentru Klaus Iohannis, căci nu e de așteptat ca PSD și ALDE să-l treacă prin Parlament, dacă va fi validat și va avea un re­zultat care nu le convine. Însă, dacă nu va fi validat de prezența la urne sau va fi validat, dar cu un număr de voturi anti-Justiție mai mare, atunci PSD și ALDE vor putea spune că românii fie nu sunt interesați de temă, fie aprobă măsurile anti-justiție luate de coaliția guvernamentală. Se vor considera îndreptățite să ducă mai departe lupta de supunere politică a Justiției. De asta zic că referendumul e cu două tăișuri.

"Atitudinea președintelui Iohannis în cazul Kovesi ridică semne de întrebare"

- Până la referendum, avem de-a face cu alte episoade ale luptei pentru controlul Justiției, în care s-au prins și tot mai mulți magistrați, de-o par­te și de alta a baricadei. Laurei Codruța Kovesi i s-a interzis să părăsească țara și să facă de­cla­ra­ții presei, în urma cercetării într-un dosar de co­rupție, taman când ea se află la finalul pro­ce­sului de selecție pentru funcția de procuror-șef european. Aceste măsuri pot să determine respin­gerea candidaturii ei și, implicit, liniștirea ad­ver­sarilor din PSD-ALDE?

- Acest dosar este deschis, să nu uităm, la se­sizarea lui Sebastian Ghiță, fost parlamentar și om de afaceri controversat, cu legături în serviciile se­crete, anchetat el însuși în mai multe dosare de co­rupție. Deci nu prea are credibilitate. În plus, dosa­rul e instrumentat de Secția Specială de Investigare a Magistraților (prescurtată SS, cu rezonanța meritată), care a fost înființată exact cu scopul de a-i pune cu botul pe labe pe judecătorii și procurorii care nu vor să asculte de comandă politică. Sigur că deja i s-a făcut destul rău Codruței Kovesi, dar, din fericire pentru adevăr, ea este susținută în con­ti­nuare de liderii UE și ai PE, ca și de presa euro­peană. Toată lumea a văzut în ce fel lucrează PSD. Li­derii UE nu și-au schimbat opțiunea pentru Ko­vesi și ca semnal că ei nu admit corupția. Pentru că au fost ziare mari din Europa care au scris: este un test pentru PE și pentru UE acest caz, să vedem da­că cedează la ofensiva corupției. Foarte intere­sant: politicienii europeni, jurnaliștii europeni și stra­da au susținut-o pe Kovesi, dar alții de pe ma­lu­rile Dâmboviței, nu. Chiar și președintele Io­hannis a tăcut mâlc, în mod straniu. Era vorba des­pre un ce­tățean român care candida la o funcție importantă în UE; un om cu care ai lu­crat și de care te-ai de­cla­rat mulțu­mit. Atitu­di­nea lui Iohannis ridică sem­ne de întrebare asupra ones­tității sale.