Cozia, "Muntele florilor"

- Dacă vă e dor să vă întâlniţi cu natura adevărată, neatinsă de la facerea lumii, duceţi-vă pe Muntele Cozia. Veţi vedea că raiul cerului îşi are originea pe pământ şi că porţile lui sunt deschise pentru adevăraţii iubitori de frumos -

Întins de-o parte şi de alta a Oltului, Parcul Naţional Cozia e una dintre minunile turistice ale României. Aflat în judeţul Vâlcea, sub jurisdicţia ROMSILVA, parcul e alcătuit din ma­sivele Cozia, o parte a Munţilor Că­păţânii, şi masivele Doabra - Călineşti din Munţii Lotrului. Cea mai mare parte a Parcului este acoperită cu păduri (96%), restul fiind pajiş­tile de pe Vârful Cozia. Zonele de protecţie inte­grală (jumătate din totalul de 17.000 de hectare) se află în locuri inaccesibile, fapt ce a făcut posi­bilă păstrarea lor nealterată. Parcul deţine una dintre cele mai valoroase colecţii de plante din ţară, o mulţime de grădini sălbatice, de unde şi numele de "Muntele Florilor" dat Masivului Cozia. În 2016, aproximativ 3.500 de hectare de pădure au fost incluse în Patrimoniul mondial UNESCO pentru păduri virgine şi seculare de fag.

Grotele Zmeilor şi Poarta Omului

Aflate la 6-700 de metri altitudine, Grotele Zmeilor sunt un ansamblu de stânci cu forme bizare. Majori­tatea au goluri interioare, cu aspect de locuinţe în pia­tră. Legendele spun că aici locuiau zmeii. Ei mergeau pe Muntele Faţa lui Sfântu Ilie, în zilele când muntenii sărbătoreau nedeile, şi răpeau băieţii şi fetele care se căsătoreau. Ştiindu-le bine obiceiurile rele, oameni voinici îi aşteptau pe la grote, luptând cu zmeii până-i eliberau pe miri.
Altă atracţie din zonă e Poarta Omu­lui, aflată la altitu­dinea de 1.250 de me­tri: un por­tal în granit, înalt de 10 me­tri şi lat de 7, sin­gu­rul loc de trecere dintr-o parte în alta a Muntelui Omul. Le­gendele zic că acest portal şi alte şapte asemenea porţi din Ma­sivul Cozia au fost făcute de însuşi Zamolxe. Porţile în piatră, precum Poarta Omului, le erau cunoscute numai ciobanilor din Ţara Loviştei, care treceau cu oile pe acolo, în drum spre păşunile bogate din sud...

Raiul florilor

Parcul Naţional Cozia are una dintre cele mai valoroase şi pitoreşti varietăţi de plante din ţară şi din lume. O mulţime de grădini sălbatice - adevărate sanctuare naturale - sunt gazda unor aranjamente florale săl­batice de o frumuseţe aparte. Gladiola, laleaua pestriţă, trandafirul de Cozia, crinul galben de pădure, crinul martagon, sinsinelul, irisul, garofiţele, floarea de colţ, iedera albă, vulturica, mixandrele de stâncă, orhideele, margaretele sau clopoţeii se găsesc la tot pasul, trans­formând muntele într-un rai al florilor.
Dediţeii Doabrei - flori violet, cu înfăţişare de clopoţei, înfloresc acum, în martie-aprilie, şi se găsesc doar în zona de protecţie integrală a parcului naţional, fiind o specie strict protejată.
Laleaua pestriţă candidează, şi ea, la titlul de Miss Univers. Creşte mai ales în poieniţele cu ierburi sălbatice sau la marginea pădurilor cu arbori rari. Florile au un aspect delicat, fiecare petală fiind împărţită în pătrate, unele mai închise la culoare, altele mai deschise. Înfloreşte în lunile aprilie şi mai. Este o specie strict protejată, fiind păzită de personalul administraţiei parcului, mai ales în perioada înfloririi.
Iedera albă creşte pe povârnişuri pietroase sau prin luminişurile unor păduri de foioase sau conifere din zona înaltă a Masivului Cozia. Plantă cu tulpină târâtoare sau dreapt?, are frunzele veşnic verzi, luminând pădurile şi la vreme de iarnă. Florile sunt albe-g?lbui şi au un miros asemănător cu cel al crinilor. Apar primăvara de timpuriu, fiind primele flori care decorează zona montană.

Cascadele Coziei

La 7 kilometri de Sta­ţiunea Căciulata-Călimă­neşti, Cascada Lotrişor atrage mii de turişti. Ca să o găseşti, parcurgi pri­velişti de vis, cu versanţi acoperiţi de arbori bătrâni şi miliarde de flori. Pu­ţine ţări din lume pot să intre în competiţie cu "lava" florală a pajiştilor noastre montane. Verita­bi­le "Amin­tiri pentru viitor", ele impresionează mult pe vizi­tatorii străini, care îşi regăsesc universul copilăriei, distrus, la ei, de agricultura industrială. O altă pră­vălire spectacu­loa­să de ape este Cas­ca­da Urzicii sau Gardului. Se găseşte la aproape o oră de mers pe Valea Gar­dului, por­nind de la Mâ­năstirea Stâ­nişoara. Dea­su­pra cas­ca­dei se află Gră­dina Zâne­lor, care, primăvara, când înfloresc miile de flori sălbatice, este un paradis de mi­res­me şi de culori. Stăpâni peste un veritabil "miracol verde", să fim fericiţi de minunile naturii din Ro­mânia şi să învă­ţăm să le preţuim.

Turismul în Cozia

Parcul Naţional Cozia oferă numeroase variante pentru amatorii de drumeţii în natură, pe trasee şi poteci turistice marcate. Munţii, nu foarte înalţi (punctul dominant, Vârful Cozia, are 1667 de metri) sunt uşor accesibili şi te îndeamnă spre culmi. Localităţi ca Turnu, Pauşa, Că­ciulata, Jiblea, Sălătrucel, Şerbăneşti, Păteşti, Perişani, Brezoi, Călineşti, Vărateca, Gura Lotru­lui sau Berislăveşti sunt locuri de plecare spre principalele obiective turistice. Relieful e variat, nimic monoton, peste tot privirile întâlnesc imagini minunate ale unui relief spectacular, culmi­nând cu panorame de pe Vârful Cozia înspre Ţara Loviştei, Munţii Făgăraşului, Defileul Oltului, Munţii Lotrului sau spre masivele Buila-Vânturariţa.
Pentru cei care preferă turismul religios şi pelerinajele, pe raza Parcului se găsesc adevărate vetre de spiritualitate creştin-ortodoxă: Mânăstirea Cozia, Mânăstirea Stânişoara, Mânăstirea Turnu, Mânăstirea Cozia Veche, Schitul Ostrovul Calimăneştiului şi Schitul Cornet. Se pot vizita şi chiliile săpate în piatră de la Turnu, dar şi nu­meroase grote în care au trăit, cândva, sihaştri.
Pasionaţii de turism sportiv pot face căţărări pe traseele din Cheile Lotrişorului sau se pot recrea în parcul de la in­trarea pe Valea Lotrişor. De asemenea, există con­diţii favorabile pen­tru lansări cu paraşuta sau cu parapanta, din Vârful Cozia. Pe râul Olt, mai ales în zonele lacurilor de acumulare, se pot practica sporturi nautice.